43:15 Mai târziu, s-a făcut abuz de hirotonirea prin punerea mâinilor; i s-a ataşat o importanţă nejustificată, ca şi când asupra celor care primeau această hirotonire ar fi venit dintr-o dată o putere, care să-i califice imediat pentru orice fel şi pentru toate felurile de lucrări de slujire, ca şi când ar exista vreun merit în actul punerii mâinilor. În istoria acestor doi apostoli avem doar un simplu raport al punerii mâinilor şi al legăturii acestui fapt cu lucrarea lor. Atât Pavel cât şi Barnaba îşi primiseră deja însărcinarea de la Însuşi Dumnezeu, iar ceremonia punerii mâinilor nu a adăugat nici un har nou sau vreo calificare efectivă. Aceasta a fost doar punerea sigiliului bisericii pe lucrarea lui Dumnezeu - o formă recunoscută de a desemna pe cineva pentru o anumită slujbă.