10:24 Violenţa furtunii creştea şi lupta fenomenelor naturii se amesteca cu vaietele oamenilor care dispreţuiseră autoritatea lui Dumnezeu. Copaci, clădiri şi stânci erau aruncate în toate direcţiile. Groaza oamenilor şi a animalelor nu putea fi descrisă. Însuşi Satana, care era constrâns să fie în mijlocul elementelor dezlănţuite, se temea pentru propria-i existenţă. El se bucurase să conducă un neam atât de puternic şi dorise ca ei să trăiască practicându-şi urâciunile şi răzvrătindu-se şi mai mult împotriva Dumnezeului cerului. Satana rostea blesteme la adresa lui Dumnezeu, acuzându-L de nedreptate şi cruzime. Mulţi oameni, ca şi Satana, Îl huleau pe Dumnezeu şi, dacă şi-ar fi putut duce până la capăt răzvrătirea, L-ar fi doborât de pe tronul Său de dreptate.