72:58 Dar fapta lui prietenoasă a fost răstălmăcită. Amoniţii Îl urau pe Dumnezeul cel adevărat şi erau cei mai mari vrăjmaşi ai lui Israel. Amabilitatea aparentă a lui Nahaş faţă de David venea numai din vrăjmăşia faţă de Saul, ca împărat al lui Israel. Solia lui David a fost interpretată rău de către sfetnicii lui Hanun. Ei i-au zis stăpânului lor, Hanun: "Crezi că David îţi trimite oameni să te mângâie, ca să cinstească pe tatăl tău? Ori ca să cunoască şi să cerceteze cetatea, ca s-o nimicească trimite el slujitorii la tine?" Tot prin sfatul sfetnicilor fusese determinat Nahaş, cu o jumătate de veac mai înainte, să le impună locuitorilor cetăţii Iabes-Galaad o condiţie crudă, atunci când, fiind asediaţi de amoniţi, căutau să obţină un legământ de pace. Nahaş ceruse să li se scoată tuturor ochiul drept. Amoniţii îşi mai aminteau încă bine cum împăratul lui Israel zădărnicise planul lor plin de cruzime şi scăpase poporul pe care el dorise să-l umilească şi să-l schilodească. Aceeaşi ură împotriva lui Israel îi insufla şi acum. Ei nu puteau pricepe duhul de mărinimie care inspirase solia lui David. Atunci când stăpâneşte mintea oamenilor, Satana va trezi invidia şi bănuiala care vor face să fie răstălmăcite chiar cele mai bune intenţii. Ascultând de sfetnicii săi, Hanun îi consideră pe trimişii lui David ca spioni şi-i umplu de ocară şi batjocuri.