57:52 Samuel fusese dat în grija lui Eli, iar drăgălăşenia caracterului lui a trezit o caldă afecţiune din partea bătrânului preot. Era prietenos, mărinimos, ascultător şi respectuos. Eli, amărât de abaterile propriilor săi fii, găsea odihnă, mângâiere şi binecuvântare în prezenţa ucenicului său. Samuel era gata să slujească şi era iubitor; niciodată nu şi-a iubit un tată mai duios fiul, decât l-a iubit Eli pe acest tânăr. Era ceva neobişnuit ca între înaltul judecător al naţiunii şi acest copil umil să fie legături atât de strânse. Când slăbiciunile bătrâneţii îl prindeau şi era copleşit de griji şi mustrări de conştiinţă din pricina purtării stricate a propriilor săi fii, Eli se apropia de Samuel ca să găsească mângâiere.