5:22 După păcătuirea sa, Adam se vedea - la început - păşind într-o altă sferă a existenţei sale. Dar, nu după mult timp, gândul păcătuirii sale l-a umplut de groază. Aerul, care până atunci fusese la o temperatură blândă şi uniformă, acum părea că îngheaţă perechea vinovată. Iubirea şi pacea care fuseseră partea lor s-au dus, iar în locul lor ei aveau simţământul păcatului, o teamă pentru viitor, o goliciune a sufletului. Veşmântul de lumină care-i acoperea acum a dispărut şi, pentru a-l înlocui, ei au încercat să dea formă unui acoperământ pentru ei; căci goi, nu puteau să dea ochii cu Dumnezeu şi cu sfinţii îngeri.