28:45 Zorile scăldau în aur şirurile întunecoase ale munţilor şi razele strălucitoare ale soarelui străpungeau defileurile adânci, apărând pentru aceşti călători obosiţi ca raze ale îndurării de la tronul lui Dumnezeu. Pretutindeni, înălţimi mari şi stâncoase, în singuratica lor măreţie, păreau că vorbesc despre statornicie şi măreţie. Aici, mintea era copleşită de solemnitate şi teamă plină de respect. Omul ajungea să-şi simtă neştiinţa şi slăbiciunea, în prezenţa Aceluia care "a cântărit munţii cu cântarul şi dealurile cu cumpăna" (Is.40,12). Aici avea să primească Israel cea mai minunată descoperire din câte a dat vreodată Dumnezeu oamenilor. Aici Şi-a adunat Dumnezeu poporul, ca să poată imprima în fiinţa lui sfinţenia cerinţelor Sale, vestindu-le cu Însuşi glasul Său Legea Sa cea sfântă. Schimbări mari şi radicale urma să se facă în ei, căci influenţa îngrozitoare a robiei şi a îndelungatei legături cu cei idolatri şi-a lăsat amprenta asupra obiceiurilor şi caracterului lor. Dumnezeu lucra la ridicarea lor pe o treaptă morală mai înaltă, dându-le posibilitatea să-L cunoască.