22:28 "L-a pus domn peste casa lui, şi dregătorul tuturor averilor lui, ca să lege după plac pe domnitorii lui, şi să înveţe pe bătrânii lui înţelepciunea" (Ps.105,21-22). Din închisoare, Iosif a fost înălţat ca domn peste toată ţara Egiptului. Era o poziţie de cea mai înaltă cinste şi totuşi înconjurată de greutăţi şi primejdii. Nimeni nu poate să stea pe înălţime şi să nu se afle în primejdie. După cum furtuna lasă neatinsă floarea umilă din vale, în timp ce dezrădăcinează copacul falnic din vârful muntelui, tot astfel aceia care şi-au păstrat integritatea în vreme ce au trăit o viaţă umilă pot fi târâţi până în adâncul prăpastiei de către ispitele ce însoţesc succesul şi onorurile lumeşti. Dar caracterul lui Iosif a trecut cu bine încercarea, atât în vreme de necazuri, cât şi în timp de prosperitate. Aceeaşi credincioşie faţă de Dumnezeu a manifestat-o atunci când a stat în palatul lui faraon, ca şi atunci când se afla ca deţinut în celula temniţei. El era şi acum un străin într-o ţară păgână, despărţit de rudeniile sale, de închinătorii viului Dumnezeu; dar el credea din toată inima că mâna divină îi călăuzise paşii. Sprijinindu-se mereu pe Dumnezeu, el îşi îndeplinea cu credincioşie răspunderile slujbei sale. Prin Iosif atenţia împăratului şi a marilor bărbaţi ai Egiptului era îndreptată spre adevăratul Dumnezeu şi, cu toate că rămâneau mai departe legaţi de idolatria lor, au învăţat totuşi să respecte principiile descoperite în viaţa şi caracterul adoratorului lui Iehova.