22:12 Dar credinţa şi integritatea lui Iosif aveau să fie puse la probă prin încercări teribile. Soţia stăpânului său căuta să-l ademenească pe tânăr să calce Legea lui Dumnezeu. Până aici, el rămăsese ne-atins de stricăciunea care domnea în ţara aceea păgână; dar aceste ispite erau atât de neaşteptate, atât de puternice şi seducătoare - cum avea oare să facă faţă? Iosif ştia foarte bine care aveau să fie consecinţele împotrivirii sale. Pe de o parte erau tăinuirea, favorurile şi răsplătirile; pe de altă parte, dizgraţia, închisoarea şi poate" moartea. Întreaga sa viaţă viitoare depindea de hotărârea unui moment. Va triumfa oare principiul? Va rămâne Iosif totuşi credincios lui Dumnezeu? Cu o îngrijorare ce nu se poate exprima în cuvinte, îngerii priveau la scena aceasta. Răspunsul lui Iosif a dat pe faţă puterea principiului religios. El nu va trăda încrederea stăpânului său de pe pământ şi, indiferent de consecinţe, el va fi credincios Stăpânului său din ceruri. Sub privirile cercetătoare ale lui Dumnezeu şi ale sfinţilor îngeri, mulţi îşi iau libertatea de a face fapte de care n-ar vrea să se facă vinovaţi în prezenţa semenilor lor, dar primul gând al lui Iosif a fost la Dumnezeu: "Cum aş putea să fac eu un rău atât de mare şi să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?" (vers.9), zise el.