20:6 cu un cuvânt de împăcare. El i-a învăţat cu privire la cuvintele exacte cu care trebuia să i se adreseze lui Esau. Mai înainte de naşterea celor doi fraţi, fusese profetizat că cel mai mare avea să slujească celui mai tânăr; şi, ca nu cumva amintirea acestui lucru să-l înverşuneze, Iacov a spus slujitorilor că erau trimişi la "domnul meu Esau", iar când aveau să ajungă înaintea lui, ei trebuia să vorbească despre stăpânul lor ca fiind "servul tău Iacov"; iar ca să împrăştie teama că el se întorcea ca un hoinar, fără nimic, doar să ceară moştenirea părintească, Iacov a fost foarte atent să spună în solia sa: "Am boi, măgari, oi, robi şi roabe, şi trimit să dea de ştire lucrul acesta domnului meu, ca să capăt trecere înaintea ta" (vers.5).