11:3 În Legea dată pe Sinai, Dumnezeu a recunoscut această săptămână, cum şi motivele pe care se bazează ea. După ce a dat porunca: "Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti", arătând ce anume trebuie făcut în cele şase zile şi ce nu trebuie făcut în cea de-a şaptea zi, El arată motivul pentru care trebuie să privim astfel săptămâna, arătând înapoi spre propriul Său exemplu: "Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea, şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit; de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o" (Exod 20,8-11). Acest motiv este frumos şi puternic, atunci când înţelegem zilele creaţiunii ca fiind zile literale. Primele şase zile ale fiecărei săptămâni sunt date omului pentru muncă, pentru că Dumnezeu a folosit aceeaşi perioadă de timp din prima săptămână în lucrarea creaţiunii. În ziua a şaptea omul trebuie să se reţină de la lucru, în amintirea faptului că în ziua a şaptea Creatorul S-a odihnit.