49:25 Deşi urmaşii lui Hristos au păcătuit, ei nu s-au predat să fie stăpâniţi de uneltele satanice. Ei s-au pocăit de păcate şi au căutat pe Domnul în umilinţă şi în pocăinţă iar Apărătorul divin mijloceşte în favoarea lor. Acela care a fost insultat cel mai mult de nerecunoştinţa lor, care le cunoaşte păcatul dar şi pocăinţa, declară: "Domnul să te mustre, Satano! Eu Mi-am dat viaţa pentru aceste suflete. Sunt săpate pe palmele Mele. Ei pot avea nedesăvârşiri de caracter, poate au greşit în străduinţele lor, dar s-au pocăit, iar Eu i-am iertat şi i-am primit". Asalturile lui Satana sunt puternice şi amăgirile lui sunt subtile, dar ochiul Domnului este peste poporul Său. Necazul lor este mare, flăcările cuptorului par să-i mistuie, dar Isus îi va scoate ca aur curăţit prin foc. Firea lor pământească va fi îndepărtată, pentru ca prin ei chipul lui Hristos să fie descoperit în mod desăvârşit.