46:32 Onorat de oameni cu răspunderile statului şi cu secretele împărăţiilor de o importanţă universală, Daniel a fost onorat de Dumnezeu ca ambasador al Său şi i s-au dat multe descoperiri cu privire la tainele veacurilor viitoare. Proorociile minunate, aşa cum sunt raportate de el în capitolele 7 şi 12 ale cărţii care-i poartă numele, n-au fost înţelese deplin nici de profetul însuşi; dar înainte de a-şi încheia viaţa de lucrare, i s-a dat asigurarea binecuvântată că la sfârşitul zilelor - în perioada de încheiere a istoriei acestei lumi - i se va îngădui iarăşi să stea în partea lui de moştenire. Nu i s-a dat să înţeleagă tot ceea ce Dumnezeu i-a descoperit cu privire la planul divin. "Tu, însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea", a fost îndemnat el cu privire la scrierile sale profetice. Acestea urmau să fie sigilate. "Du-te Daniele", a îndrumat îngerul încă o dată pe solul credincios al lui Iehova, "căci cuvintele acestea vor fi ascunse şi pecetluite până la vremea sfârşitului. Iar tu, du-te, până va veni sfârşitul; tu te vei odihni, şi te vei scula iarăşi odată în partea ta de moştenire, la sfârşitul zilelor" (Dan. 12,4.9.13).