43:12 A venit ziua rânduită, şi o mulţime imensă "din toate popoarele, naţiunile şi limbile" s-a adunat în câmpia Dura. În armonie cu porunca împăratului, atunci când sunetul muzicii a fost auzit, toată adunarea "a căzut la pământ şi s-a închinat chipului de aur". În ziua aceea memorabilă, puterile întunericului păreau că au câştigat o biruinţă categorică; se intenţiona ca închinarea la chipul de aur să devină legată permanent de formele de idolatrie instituite şi recunoscută ca religie de stat a ţării. Satana nădăjduia prin aceasta să înfrângă planul lui Dumnezeu de a face prin prezenţa Israelului captiv în Babilon un mijloc de binecuvântare pentru toate popoarele păgânătăţii. Dar Dumnezeu hotărâse altfel. Nu toţi şi-au plecat genunchiul în faţa simbolului idolatru al puterii omeneşti. În mijlocul mulţimii de închinători erau trei bărbaţi care s-au hotărât categoric să nu necinstească în felul acesta pe Dumnezeul cerului. Dumnezeul lor era Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor; ei nu-şi vor pleca genunchiul înaintea nici unei alte fiinţe.