25:2 Anii de încheiere ai nefericitei împărăţii a lui Israel au fost caracterizaţi prin aşa violenţă şi vărsare de sânge cum nu s-a mai văzut niciodată, nici chiar în perioada cea mai rea de dezbinare şi agitaţie, sub casa lui Ahab. Timp de peste două veacuri, conducătorii celor zece seminţii semănaseră vânt; acum secerau furtună. Împărat după împărat fusese asasinat ca să facă loc altora, ambiţioşi să conducă. "Au pus împăraţi", a declarat Domnul despre aceşti uzurpatori nelegiuiţi, "fără porunca Mea, şi căpetenii fără ştirea Mea" (Osea 8,4). Orice principiu de dreptate a fost lăsat la o parte; aceia care ar fi trebuit să stea înaintea popoarelor pământului ca depozitari ai harului divin "au fost necredincioşi Domnului" şi unul altuia (Osea 5, 7).