12:101 O, dacă fiecare slujitor şi-ar da seama de caracterul sacru al slujbei sale şi de sfinţenia lucrării sale şi ar arăta curajul pe care l-a arătat Ilie! Ca soli rânduiţi de divinitate, slujitorii Evangheliei sunt într-o poziţie de responsabilitate. Ei trebuie să mustre, să certe, să îndemne "cu toată blândeţea şi învăţătura" (2 Tim. 4,2). În locul lui Hristos ei trebuie să lucreze ca ispravnici ai tainelor Cerului, încurajând pe cei ascultători şi avertizând pe cei neascultători. Procedeele lumeşti nu trebuie să aibă nici un preţ în lucrarea lor. Niciodată nu trebuie să se abată de pe calea pe care Isus le porunceşte să meargă. Trebuie să meargă înainte în credinţă, amintindu-şi că sunt înconjuraţi de un nor de martori. Nu trebuie să vorbească propriile lor cuvinte, ci cuvintele pe care Cel ce este mai mare decât potentaţii pământului le-a poruncit să le rostească. Solia lor trebuie să fie: "Aşa vorbeşte Domnul". Dumnezeu cheamă bărbaţi ca Ilie, Natan şi Ioan Botezătorul-oameni care vor duce solia Sa cu credincioşie, indiferent de urmări, oameni care vor rosti curajos adevărul, chiar dacă acesta cere să jertfească tot ce au.