49:1 Exemple bune
49:2 Fie ca nici unul dintre pastorii noştri să nu dea un exemplu greşit, mâncând carne. Fie ca ei şi familiile lor să se ridice şi să trăiască lumina reformei sănătăţii. Să nu cumva ei şi copiii lor să devină precum animalele. Copiii ale căror dorinţe nu au fost ţinute în frâu sunt ispitiţi nu doar să-şi îngăduie obiceiurile obişnuite de necumpătare, ci ei ajung să dea frâu liber patimilor josnice şi desconsideră curăţia şi virtutea. Aceştia sunt conduşi de Satana nu doar să-şi întineze propriile trupuri, ci să şi molipsească pe alţii cu ceea ce fac ei. Dacă părinţii sunt orbiţi de păcat, adesea nu vor putea discerne aceste lucruri. (Ms 133, 1902)
49:3 Bolile digestive
49:4 Vom trăi curând vremuri când va trebui să înţelegem însemnătatea unei alimentaţii simple. Nu este departe timpul când vom fi obligaţi să adoptăm o dietă foarte diferită de cea pe care o avem în prezent...
49:5 Trebuie să studiem arta pregătirii în mod simplu a fructelor, cerealelor şi zarzavaturilor. Nu avem nevoie de combinaţii complicate. Aşa cum stau lucrurile acum, suntem în primejdia de a ne îmbolnăvi de boli digestive. (Ms 150, 1905)
49:6 Când se mănâncă prea des
49:7 Când se mănâncă prea des şi în cantitate prea mare, organele digestive sunt împovărate şi produc o stare de fierbinţeală în organism. Sângele devine necurat, apoi apar boli de tot felul. Se trimite după un medic, ce prescrie un medicament care aduce alinare pe moment, dar nu vindecă boala. S-ar putea ca forma bolii să se schimbe, însă răul adevărat sporeşte de zece ori. Natura a făcut tot ce a putut pentru a scăpa organismul de acumularea de necurăţii şi, dacă ar fi fost lăsată să lucreze singură, ajutată de binecuvântările cerului foarte la îndemână, cum ar fi aerul curat şi apa curată, s-ar fi produs o vindecare rapidă şi sigură.
49:8 Cei care suferă în astfel de cazuri pot face pentru ei înşişi ceea ce alţii nu pot face. Ei trebuie să înceapă să uşureze natura de povara care a fost pusă asupra ei. Trebuie să îndepărteze cauza. Să postească o scurtă perioadă de timp şi să dea stomacului şansa de a se odihni. Micşoraţi starea febrilă
49:9 din organism prin aplicarea iscusită şi pricepută a unei comprese cu apă. Aceste eforturi vor ajuta natura în lupta ei de a elibera organismul de impurităţi. (4SG 133, 134)
49:10 Planul celor două mese
49:11 La oamenii din lume este un obicei de a mânca de trei ori pe zi, pe lângă faptul că mănâncă neregulat şi între mese, iar ultima masă este, în general, cea mai copioasă şi este luată adesea înainte de retragerea la odihnă. Aceasta înseamnă inversarea ordinii naturale a lucrurilor; o masă copioasă nu trebuie servită niciodată atât de târziu pe parcursul zilei. Dacă aceste persoane şi-ar schimba obiceiul şi n-ar mânca decât două mese pe zi şi nimic între mese, nici măcar un măr, o nucă sau orice alt fel de fruct, urmarea s-ar vedea într-o poftă sănătoasă şi într-o stare bună de sănătate. (RH, 29 iulie 1884)
49:12 Stăruinţă în vederea biruinţei
49:13 Persoanele care şi-au îngăduit pofta mâncând multă carne, sosuri foarte condimentate şi tot felul de prăjituri şi dulceţuri nu pot savura de îndată o alimentaţie simplă, sănătoasă şi hrănitoare. Gustul lor este atât de pervertit, încât nu au poftă să mănânce alimente sănătoase, cum ar fi: fructele, pâinea simplă şi zarzavaturile. Aceştia nu trebuie să se aştepte să le poată savura de la început, căci hrana aceasta este foarte diferită de ceea ce şi-au îngăduit să mănânce. Dacă nu se pot bucura de la început de hrana simplă, trebuie să postească până când vor putea să se bucure de această hrană. Acest post se va dovedi de mai mare folos decât medicamentele, căci stomacul maltratat va găsi în sfârşit odihna de care avea aşa de mare nevoie şi va simţi o foame adevărată, care va putea fi satisfăcută printr-o alimentaţie simplă. Va fi nevoie de ceva timp pentru redobândirea gustului în urma abuzului la care a fost silit. Însă stăruinţa şi cumpătarea în mâncare şi băutură vor face ca, în curând, hrana simplă, sănătoasă, să aibă gust, şi aceasta va fi mâncată cu mai multă plăcere decât plăcerea gurmandului care se delectează cu delicatese alese. (4SG 130,131)
49:14 Rugaţi-vă pentru curaj moral
49:15 Ori de câte ori am văzut copii hrăniţi cu mâncăruri cu carne, după ce mi-a fost dată această lumină din ceruri, am simţit că, dacă ar şti ce fac, părinţii ar posti şi s-ar ruga pentru curaj moral şi înţelepciune de la Dumnezeu, ca să facă ce este
49:16 bine. Toţi cei care simt nevoia după Duhul Său pentru a se forma şi disciplina pe ei înşişi şi a-şi creşte potrivit copiii se vor lepăda de sine, îşi vor lua crucea şi Îl vor urma pe Isus.
49:17 Pentru anumite lucruri, postul şi rugăciunea sunt recomandate şi potrivite. În mâna lui Dumnezeu, ele constituie mijloace de curăţire a inimii şi de a face ca mintea să fie mai receptivă. Noi căpătăm răspunsuri la rugăciunile noastre pentru că ne umilim sufletele înaintea lui Dumnezeu. Dacă pofta plânge după carnea animalelor moarte, atunci este nevoie să postim şi să ne rugăm, pentru ca Domnul să ne dea harul Său, ca să ne putem feri de poftele firii pământeşti care se războiesc cu sufletul.
49:18 Hrăniţi-vă cu Hristos
49:19 Ar trebui să existe mult mai puţină preocupare cu privire la ce să mâncăm şi să bem pentru a ne satisface poftele firii pământeşti, însă noi putem încuraja pofta sufletului şi să ne rugăm după o luminare specială în privinţa Cuvântului lui Dumnezeu, să mâncăm şi să bem acest Cuvânt. Domnul Isus spune: "Eu sunt Pâinea vieţii"...
49:20 Trebuie să medităm continuu asupra Cuvântului şi să îl mâncăm, să îl digerăm, iar apoi, prin punerea în practică, să îl asimilăm pentru a fi luat în curentul vieţii. Cei care se hrănesc zi de zi cu Hristos vor învăţa şi pe alţii, prin propriul lor exemplu, să se gândească mai puţin la ceea ce mănâncă şi să se preocupe mai mult de hrana pe care o dau sufletului.
49:21 Adevăratul post
49:22 Adevăratul post, care ar trebui recomandat tuturor, este abstinenţa de la orice fel de mâncare excitantă şi folosirea corespunzătoare a hranei simple, sănătoase, pe care le-a lăsat-o Dumnezeu din abundenţă. Oamenii ar trebui să se gândească mai puţin la ceea ce vor mânca şi bea în ce priveşte hrana aceasta vremelnică şi să se gândească mai mult la hrana cerească, cea care va da tonus şi vitalitate întregii experienţe religioase. (Scrisoarea 73, 1896)
49:23 Sugestii privind alimentaţia de la sanatoriu
49:24 Pacienţilor trebuie să li se ofere din belşug hrană sănătoasă, gustoasă, pregătită şi servită atât de atrăgător, încât să nu fie ispitiţi să dorească mâncarea de carne. Mesele pot fi un mijloc de educare în privinţa reformei sănătăţii. Trebuie acordată atenţie în combinaţiile de alimente care se dau pacienţilor.
49:25 Cunoştinţa în privinţa combinării potrivite a diferitelor alimente este de mare valoare şi trebuie socotită ca înţelepciunea care vine de la Dumnezeu...
49:26 Să fim conştienţi că, în timp ce sunt unii care se simt mai bine dacă mănâncă doar două mese pe zi, sunt mulţi care mănâncă mai puţin la fiecare masă şi care simt nevoia de a mânca ceva şi seara. Trebuie să se mănânce suficient pentru ca nervii şi muşchii să aibă tărie. Şi să nu uităm, de asemenea, că mintea capătă putere din hrana pe care o consumăm. O parte din lucrarea misionară medicală pe care trebuie să o facă lucrătorii de la sanatoriu este de a arăta valoarea unei alimentaţii sănătoase.
49:27 Evitaţi schimbările bruşte
49:28 Este bine că în sanatoriile noastre nu servim ceai, cafea sau carne. Pentru mulţi, aceasta este cea mai mare schimbare şi ei resimt puternic lipsa. A face şi alte schimbări, cum ar fi de exemplu modificarea numărului meselor dintr-o zi, înseamnă, în cazul unora, a le face mai mult rău decât bine.
49:29 Pentru mulţi, cina a fost cel mai îndrăgit moment al zilei. Atunci, toată familia se adună la masă, după ce a fost terminat lucrul zilei, şi membrii ei se simt bine împreună.
49:30 Este clar că e mai bine să servim două mese pe zi decât trei. Eu cred şi pun în practică acest lucru, însă nu am un "aşa zice Domnul" că ar fi greşit să servim o a treia masă pe zi. Nu trebuie să fim ca fariseii, preocupaţi să stabilim reguli şi regulamente. Cuvântul lui Dumnezeu nu a specificat când, la ce oră trebuie să mâncăm. Noi trebuie să fim atenţi să nu facem legi ca legile fariseilor sau să învăţăm ca învăţături poruncile oamenilor.
49:31 Fie ca regulile pe care vi le stabiliţi să fie atât de consecvente, încât să facă apel la raţiunea celor care nu cunosc aceste lucruri, pentru a le vedea cu claritate. În timp ce vă străduiţi să introduceţi principiile noi, transformatoare, ale adevărului în viaţa practică a acelora care vin la sanatoriu pentru a-şi îmbunătăţi starea de sănătate, faceţi-i să vadă că nu puneţi asupra lor exigenţe arbitrare. Nu le daţi motiv să simtă că sunt siliţi să meargă pe o cale pe care n-au ales-o ei înşişi. (Scrisoarea 213, 1902)