Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Lucrarea misionară medicală

Lucrarea misionară medicală, 4


4:1 Izvorul vindecării

4:2 Boala, suferinţa şi moartea constituie lucrarea unei puteri potrivnice. Satana este distrugătorul; Dumnezeu este Restauratorul.

4:3 Cuvintele rostite către Israel sunt valabile şi astăzi pentru cei care îşi refac sănătatea trupului ori sănătatea sufletului: "Eu sunt Domnul, care te vindecă" (Exodul 15,26 u. p. ).

4:4 Dorinţa lui Dumnezeu pentru fiecare fiinţă omenească este exprimată în cuvintele: "Preaiubitule, doresc ca toate lucrurile să-ţi meargă bine şi sănătatea ta să sporească aşa cum sporeşte sufletul tău" (3 Ioan 2).

4:5 El este Cel care "îţi iartă toate fărădelegile tale, care îţi vindecă toate bolile tale; El îţi izbăveşte viaţa din groapă; El te încununează cu bunătate şi îndurare" (Ps. 103, 3. 4). (CH 168)

4:6 Marele Vindecător

4:7 Puterea vindecătoare a lui Dumnezeu este pretutindeni în natură. Dacă o fiinţă omenească are o rană în carnea sa sau îşi zdrobeşte un os, natura începe de îndată să vindece rana şi astfel este păstrată viaţa omului. Însă omul se poate aşeza într-o poziţie în care natura este împiedicată să-şi facă lucrarea... Dacă este folosit tutunul, ... puterea vindecătoare a naturii este slăbită într-o măsură mai mică sau mai mare... Când se folosesc băuturile alcoolice, organismul nu este în stare să reziste în faţa bolii cu puterea dată la origine de Dumnezeu pentru vindecare. Dumnezeu este Cel care a luat măsuri ca natura să lucreze

4:8 pentru refacerea puterilor istovite. Puterea este a lui Dumnezeu. El este Marele Vindecător. (Scrisoarea 77, 1899)

4:9 O lucrare unită

4:10 Bolnavii trebuie să fie vindecaţi prin eforturile unite ale omenescului şi divinului. Domnul Hristos le va da acelora care Îl vor servi cu credincioşie orice dar şi putere pe care El le-a promis ucenicilor Săi. (Scrisoarea 205, 1899)

4:11 Duhul Sfânt reînnoieşte trupul

4:12 Păcatul aduce boală şi slăbiciune fizică şi spirituală. Domnul Hristos a făcut cu putinţă ca noi să fim eliberaţi de sub acest blestem. Domnul promite, prin intermediul adevărului, să reînnoiască sufletul. Duhul Sfânt îi va face pe toţi cei care sunt doritori să fie instruiţi, capabili să transmită adevărul cu putere. Acesta va reînnoi fiecare organ al corpului, pentru ca slujitorii lui Dumnezeu să poată lucra bine şi cu succes. Vitalitatea creşte sub influenţa Duhului. Atunci, să ne înălţăm, prin puterea acestuia, spre o atmosferă mai sfântă, ca să ne putem face bine lucrarea rânduită nouă. (RH, 14 ianuarie 1902)

4:13 Cel mai bun medicament

4:14 Religia Bibliei nu este dăunătoare sănătăţii trupului şi a minţii. Influenţa Duhului lui Dumnezeu este cel mai bun medicament care poate fi primit de un om bolnav. În cer, este numai sănătate; şi, cu cât se fac mai mult resimţite influenţele cereşti, cu atât va fi mai sigură refacerea credinciosului suferind. (3T 172)

4:15 Ceea ce medicul încearcă, Domnul Hristos aduce la îndeplinire

4:16 Nimeni, în afară de medicul creştin, nu se poate achita de îndatoririle profesiei sale, astfel încât să fie acceptate de Dumnezeu. Într-o lucrare atât de sacră, nu ar trebui să existe loc pentru planuri şi interese egoiste. Orice ambiţie şi orice motiv trebuie supuse interesului acelei vieţi care se măsoară după viaţa lui Dumnezeu. În toate treburile noastre, să facem să fie recunoscute cerinţele lui Isus, Răscumpărătorul lumii; să fie imitat exemplul Său. Ceea ce medicul încearcă, Domnul Hristos poate aduce la îndeplinire. Ei luptă să prelungească viaţa. El este Dătătorul vieţii. Domnul Isus, Vindecătorul Atotputernic,

4:17 este Medicul-Şef. Toţi medicii au un anumit şef, şi binecuvântat cu adevărat este acel medic care a învăţat de la Domnul său să vegheze asupra sufletelor, în timp ce, cu toată iscusinţa lui profesională, lucrează pentru a vindeca trupurile bolnavilor suferinzi. (Scrisoarea 26, 1889)

4:18 Mai bine instruire decât vindecare miraculoasă

4:19 Unii m-au întrebat: "De ce trebuie să avem sanatorii? De ce n-am face ca Domnul Hristos, să ne rugăm pentru bolnavi, pentru ca ei să fie vindecaţi în chip miraculos?" Eu am răspuns: "Închipuiţi-vă că am fi în stare să facem acest lucru în toate cazurile; câţi ar preţui vindecarea? Oare cei care au fost vindecaţi ar deveni susţinători ai reformei sănătăţii sau ar continua să fie distrugători ai sănătăţii?"

4:20 Domnul Isus Hristos este Marele Vindecător, însă El doreşte ca prin vieţuirea în conformitate cu legile Sale să colaborăm cu El la refacerea şi menţinerea sănătăţii. Legată de lucrarea de vindecare trebuie să fie împărtăşirea de cunoştinţe despre felul cum să se facă faţă ispitelor. Cei care vin la sanatoriile noastre trebuie să se trezească la un simţ al responsabilităţii lor de a lucra în armonie cu Dumnezeul adevărului.

4:21 Noi nu putem vindeca. Noi nu putem schimba starea de boală a corpului. Însă partea noastră, ca medici misionari, ca împreună-lucrători cu Dumnezeu, este să folosim mijloacele pe care El ni le-a pus la îndemână. Apoi să ne rugăm pentru ca Dumnezeu să binecuvânteze aceste mijloace. Noi credem într-un Dumnezeu; noi credem într-un Dumnezeu care ascultă şi răspunde rugăciunii. El a spus: "Cereţi şi veţi primi; căutaţi şi veţi găsi; bateţi şi vi se va deschide" (Mat. 7,7). (RH, 5 decembrie 1907)

4:22 Când rugăciunea pentru vindecare este încumetare

4:23 Mulţi au aşteptat ca Dumnezeu să-i ferească de boală numai pentru că ei I-au cerut să facă astfel. Însă Dumnezeu nu ia seama la cererile lor, deoarece credinţa lor n-a fost făcută desăvârşită prin fapte. Dumnezeu nu va face minuni pentru a scăpa de boală pe cei care nu-şi poartă de grijă, ci calcă mereu legile sănătăţii şi nu fac nici un efort de a preveni boala. Când noi facem tot ce putem din partea noastră, pentru a avea sănătate, numai atunci ne putem aştepta la rezultate bune şi Îi putem cere lui Dumnezeu, prin credinţă, să ne binecuvânteze eforturile pe care le facem pentru păstrarea sănătăţii. El ne va răspunde atunci rugăciunilor noastre, dacă prin acestea Numele Său poate fi proslăvit. Însă toţi ar trebui să înţeleagă că au o lucrare de făcut. Dumnezeu nu va lucra în mod miraculos spre a păstra sănătatea celor care îşi produc singuri boala şi care sunt nepăsători faţă de legile sănătăţii.

4:24 Cei care îşi satisfac pofta, iar apoi suferă datorită necumpătării lor şi iau medicamente spre a se uşura, să fie siguri că Dumnezeu nu va interveni pentru a scăpa sănătatea şi viaţa care sunt puse în pericol cu atâta nepăsare. Cauza a produs efectul. Mulţi, în ultimă instanţă, urmează sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu şi fac apel la rugăciunile fraţilor din biserică pentru refacerea sănătăţii lor. Dumnezeu nu găseşte potrivit să răspundă la rugăciuni înălţate pentru asemenea persoane, pentru că El ştie că, dacă vor fi din nou sănătoase, se vor sacrifica iarăşi pe altarul poftei nesănătoase. (4SG 144,145)

4:25 Mijloace pentru lucrarea misionară medicală

4:26 Domnul Hristos a lucrat prin predicarea Cuvântului şi alinând suferinţa prin vindecări miraculoase. Însă am fost învăţată că noi nu putem lucra în acest fel acum, pentru că Satana îşi pune la lucru puterea de a face minuni. Slujitorii lui Dumnezeu de astăzi nu pot lucra prin intermediul minunilor, pentru că vor avea loc contrafaceri în privinţa vindecărilor, ce vor avea pretenţia că sunt divine.

4:27 Din acest motiv, Domnul a trasat o cale prin care poporul Său trebuie să aducă la îndeplinire o lucrare de vindecare fizică împreună cu propovăduirea Cuvântului. Trebuie întemeiate sanatorii şi de aceste instituţii trebuie legaţi lucrători care să aducă la îndeplinire o autentică lucrare misionară medicală. Astfel, o influenţă protectoare va fi asupra acelora care vin la sanatorii pentru vindecare.

4:28 Acestea sunt mijloacele pe care le-a rânduit Dumnezeu, prin care lucrarea misionară medicală a Evangheliei să fie făcută pentru multe suflete. Aceste instituţii trebuie să fie întemeiate în afara oraşelor şi în ele lucrarea de instruire trebuie făcută în mod inteligent. (Scrisoarea 53, 1904)

4:29 Minunile nu constituie o dovadă a harului lui Dumnezeu

4:30 Este foarte aproape timpul când Satana va face minuni pentru a convinge mintea oamenilor că el este Dumnezeu. Tot poporul lui Dumnezeu trebuie să se aşeze acum pe platforma

4:31 adevărului, aşa cum acesta a fost dat în întreita solie îngerească. Tablouri încântătoare şi minuni vor fi făcute şi vor fi prezentate, pentru ca, dacă este cu putinţă, chiar cei aleşi să fie înşelaţi. Unica speranţă pentru fiecare este de a se prinde de dovezile care au întărit adevărul în neprihănire. Acele lucruri să fie proclamate mereu, mereu, până la încheierea istoriei acestui pământ. (RH, 9 august 1906)

4:32 Când Domnul Hristos a refuzat să facă minuni

4:33 Scena ispitirii Domnului Hristos avea să fie o lecţie pentru toţi urmaşii Săi. Când vrăjmaşii Domnului Hristos, instigaţi de Satana, le vor cere să facă minuni, ei trebuie să le răspundă tot atât de blând cum i-a răspuns Fiul lui Dumnezeu lui Satana: "Este scris: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău" (Mat. 4,7). Dacă nu vor fi convinşi prin mărturia inspirată, o manifestare a puterii lui Dumnezeu nu le este de folos. Lucrările uimitoare ale lui Dumnezeu nu sunt făcute spre a satisface curiozitatea cuiva. Domnul Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a refuzat să-i dea lui Satana vreo dovadă a puterii Sale. El nu a făcut nici un efort de a răspunde la provocările lui Satana, făcând o minune.

4:34 Ucenicii lui Hristos vor fi aduşi în situaţii asemănătoare. Necredincioşii le vor cere să facă minuni, dacă ei cred că puterea specială a lui Dumnezeu este în biserică şi că ei sunt poporul ales al lui Dumnezeu. Necredincioşii care sunt loviţi de anumite boli le vor cere să facă o minune pentru ei, dacă Dumnezeu este cu ei. Urmaşii lui Hristos ar trebui să imite exemplul Domnului lor. Domnul Isus, cu puterea Lui divină, nu a făcut nici o lucrare supranaturală pentru satisfacerea lui Satana. Nici slujitorii lui Hristos nu trebuie să facă aşa ceva. Ei trebuie să-l îndrepte pe cel necredincios spre ceea ce este scris, spre mărturia inspirată, ca dovadă a faptului că ei constituie poporul credincios al lui Dumnezeu şi sunt moştenitori ai mântuirii. (4SG 150,151)