26:3 Fie ca toţi cei care sunt angajaţi la instituţie ca personal auxiliar să aibă mereu în minte cuvintele inspirate: "Înţelepciunea care vine de sus este întâi curată, apoi paşnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică". Când treceţi pe lângă cineva care are nevoie de simpatia voastră, de faptele voastre bune şi nu le acordaţi, ci vă întoarceţi spre alţii cu favoruri, nu uitaţi că Domnul Isus este Cel căruia Îi faceţi rău, în persoana celor aflaţi în necaz. El spune: "Am fost flămând şi nu Mi-aţi dat să mănânc; Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau; am fost străin şi nu M-aţi primit; am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă şi n-aţi venit pe la Mine". Şi când, surprinşi, ei întreabă: "Când te-am văzut noi astfel?", vine răspunsul: "Ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei [care erau în necaz şi aveau nevoie de împreuna voastră simţire], Mie nu Mi le-aţi făcut". "Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi" (Marcu 2,17). Cei care sunt bogaţi nu au nevoie de favorurile voastre, ci cei care sunt săraci. Cei zdrobiţi şi răniţi, mieii turmei, se află printre noi şi prin aceştia se pune la probă caracterul celor ce pretind că sunt copii ai lui Dumnezeu.