Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Lucrarea misionară medicală

Lucrarea misionară medicală, 20


20:1 Truda şi activitatea sănătoasă

20:2 Munca manuală grăbeşte circulaţia sângelui. Cu cât circulaţia este mai activă, cu atât sângele va fi mai liber de obstrucţii şi impurităţi. Sângele hrăneşte corpul. Sănătatea corpului depinde de circulaţia sănătoasă a sângelui. Dacă munca se face fără inimă, aceasta este doar o trudă şi nu se obţine rezultatul aşteptat în urma mişcării fizice. (Health Reformer, mai 1873)

20:3 Mulţumirea şi voioşia

20:4 O minte mulţumită, un spirit vesel reprezintă sănătate pentru trup şi putere pentru suflet. Nimic nu produce atât de mult boala ca depresia, descurajarea şi tristeţea. Depresia mintală este teribilă. (1T 702)

20:5 Folosirea puterii voinţei

20:6 În călătoriile mele, am întâlnit mulţi oameni care suferă într-adevăr datorită închipuirilor lor. Le lipseşte puterea voinţei, care să îi ridice mai presus de starea în care se află şi să lupte cu boala trupului şi a minţii, acesta fiind motivul pentru care ei sunt robiţi de suferinţă. O mare parte dintre aceşti suferinzi sunt tineri.

20:7 Uneori mă întâlnesc cu femei tinere care zac bolnave în pat. Ele se plâng de dureri de cap. Pulsul le este bun şi au chiar

20:8 un corp sănătos; totuşi pielea lor palidă indică faptul că ceva nu este în regulă. Părerea mea este că, dacă aş fi în locul lor, aş şti imediat ce să fac pentru vindecare. Chiar dacă aş fi indispusă, tot n-aş aştepta să mă fac bine stând în pat. Aş aduce puterea voinţei în ajutorul meu, aş lăsa patul şi m-aş angaja în exerciţiu fizic activ. M-aş deprinde strict cu obiceiul de a mă scula dimineaţa devreme. Aş mânca moderat, uşurându-mi astfel organismul de poveri inutile, aş încuraja voioşia, buna dispoziţie şi aş folosi din plin beneficiile mişcării fizice în aer liber. Aş face baie des şi aş bea apă curată, bună, din belşug. Dacă s-ar proceda în acest mod, cu consecvenţă, cu împotrivire faţă de tendinţa de a face altfel, acest lucru ar face minuni în ce priveşte refacerea sănătăţii.

20:9 Boli înşelătoare

20:10 Îi compătimesc pe cei care nu numai că se înşeală singuri că sunt bolnavi, dar sunt amăgiţi şi de părinţii şi prietenii lor, care îi răsfaţă că sunt bolnavi şi vor să-i scutească de muncă. Dacă unii ca aceştia ar fi nevoiţi să muncească, nici n-ar simţi sau de-abia ar simţi anumite greutăţi care, pentru că sunt nepăsători, îi ţin la pat. Mişcarea fizică este o binecuvântare preţioasă atât pentru bolile mintale, cât şi pentru cele fizice. Exerciţiul fizic şi voioşia se vor dovedi, în multe cazuri, un vindecător dintre cei mai eficienţi pentru suferindul care se vaită. O ocupaţie utilă pune în mişcare muşchii slăbiţi, trimite sângele care stagnează în tot corpul şi trezeşte la activitate ficatul trândav. Circulaţia sângelui va fi egalizată şi întregul organism va fi înviorat, pentru a depăşi starea proastă în care se află.

20:11 Îmi zic adesea, când plec de la patul acestor bolnavi închipuiţi: Să mori treptat, să mori prin nepăsare, iată o boală de care nimeni, în afară de ei înşişi, nu îi poate vindeca. Văd uneori tineri şi tinere care ar putea fi o binecuvântare pentru părinţii lor, dacă ar împărţi împreună cu aceştia grijile şi poverile vieţii. Însă ei nu doresc să facă acest lucru, pentru că nu este plăcut şi este obositor. Ei consacră mult timp distracţiei deşarte, neglijând datoriile care le-ar putea fi de mare folos pentru confruntările viitoare cu greutăţile pe care le vor avea în viaţa reală. Ei trăiesc pentru prezent şi neglijează să se pregătească din punct de vedere fizic, mintal şi moral spre a face faţă greutăţilor vieţii, pentru a avea încredere în propriile puteri

20:12 şi demnitate în momente de necaz şi primejdie. (Health Reformer, ianuarie 1871, p. 132,133)

20:13 Duhul Sfânt ca sursă de putere

20:14 Dr. E. a făcut o mare greşeală în ce priveşte exerciţiul fizic şi distracţiile şi una şi mai mare prin ceea ce a învăţat pe alţii cu privire la experienţa religioasă şi emoţia religioasă. Religia Bibliei nu este în detrimentul sănătăţii trupului sau a minţii. Influenţa înălţătoare a Duhului lui Dumnezeu este cea mai bună sursă de putere pentru bolnav. În cer este numai sănătate şi, cu cât sunt mai mult simţite influenţele cereşti, cu atât va fi mai sigură vindecarea bolnavului credincios...

20:15 Este bine ca bolnavii să facă ceva, în loc să-şi ocupe mintea doar cu distracţii, lucru care îi înjoseşte în propriii lor ochi şi îi determină să creadă că vieţile lor sunt nefolositoare. Ţineţi trează puterea voinţei, căci, călăuzită în mod corespunzător, constituie un posibil calmant al nervilor. Bolnavii sunt atât de bucuroşi să aibă o ocupaţie, iar însănătoşirea lor se produce mai uşor. (1T 556)

20:16 Tratament pentru sfinţirea minţii

20:17 Lumina care mi-a fost dată este că, dacă sora de care aminteşti s-ar înviora şi şi-ar cultiva gustul pentru hrană sănătoasă, toate aceste închipuiri descurajatoare ar trece. Ea şi-a tot stârnit imaginaţia; vrăjmaşul a tras foloase de pe urma slăbirii trupului ei şi mintea ei nu este fortificată pentru a face faţă greutăţilor de fiecare zi. Ea are nevoie de tratament pentru sfinţirea minţii, de o creştere a credinţei şi de o slujire activă pentru Domnul Hristos. Are nevoie, de asemenea, de punerea la lucru a muşchilor, afară, în aer liber, pentru o muncă folositoare. Mişcarea fizică va fi pentru ea una dintre cele mai mari binecuvântări ale vieţii. Ea nu trebuie să fie neputincioasă, ci o femeie cu mintea întreagă, sănătoasă, pregătită să-şi facă partea ei în viaţă, bine şi nobil.

20:18 Orice tratament s-ar face acestei surori i-ar fi de puţin folos, dacă ea nu îşi face partea ei. Ea are nevoie să-şi întărească muşchii şi nervii prin muncă fizică. Nu are de ce să fie bolnavă, ea poate să lucreze serios. Ca mulţi alţii, are o imaginaţie bolnavă. Însă ea poate obţine biruinţa şi poate fi o femeie sănătoasă. Am această solie pentru mulţi, şi aceasta cu rezultate bune.

20:19 Inactivitatea cronică

20:20 Odată, am fost chemată să văd o femeie tânără pe care o cunoşteam bine. Era bolnavă şi starea ei se înrăutăţea tot mai mult. Mama ei dorea să mă rog pentru ea. Mama stătea acolo, plângând şi spunând: "Biata copilă; nu o s-o mai ducă mult". I-am luat pulsul. M-am rugat împreună cu ea şi apoi i-am spus: "Sora mea, dacă te scoli din pat, te îmbraci şi te duci la lucru, la birou, aşa cum faci de regulă, te vei face bine". "Crezi că o să mă fac bine?" a întrebat ea. "Cu siguranţă", am răspuns eu. "Aproape ai înăbuşit forţele vitale prin inactivitate. M-am întors către mamă şi i-am spus că fiica ei ar fi murit de o boală închipuită, dacă nu li s-ar fi spus despre greşeala pe care o făceau. Ea însăşi s-a educat pentru inactivitate. Aceasta i-a dăunat. Însă eu i-am spus: "Schimbă-ţi mentalitatea; scoală-te şi îmbracă-te". Ea a ascultat şi astăzi este în viaţă. (Scrisoarea 231, 1905)

20:21 Indigestie cauzată de teamă

20:22 Mişcarea fizică ajută digestiei. O plimbare în aer liber după servirea mesei, cu capul drept, umerii traşi pe spate şi mişcare fizică moderată va fi de mare folos. Mintea nu va mai fi concentrată la sine, ci la frumuseţile naturii. Cu cât atenţia e îndreptată mai puţin spre stomac după masă, cu atât mai bine. Dacă te temi continuu că mâncarea îţi face rău, cu siguranţă că aşa va fi. Uită de tine şi gândeşte-te la ceva plăcut. (2T 530)

20:23 Încurajarea celor disperaţi

20:24 Vorbiţi celor în suferinţă despre Mântuitorul plin de milă... El priveşte cu îndurare asupra acelora care îşi socotesc cazurile ca fiind fără speranţă. Cât timp este cuprinsă de teamă şi teroare, mintea nu poate vedea mila şi îndurarea Domnului Hristos. Sanatoriile noastre trebuie să fie mijloace care să aducă pace şi odihnă minţii lor tulburate. Dacă puteţi inspira nădejde şi credinţă celor descurajaţi, atunci mulţumirea şi voioşia vor lua locul descurajării şi neodihnei. Atunci pot avea loc schimbări uimitoare în starea lor fizică. Domnul Hristos va reface atât corpul, cât şi sufletul şi, dându-şi seama de mila şi dragostea Sa, ei vor găsi odihnă la El Luceafărul strălucitor de dimineaţă, care străluceşte în întunericul moral al acestei lumi păcătoase şi

20:25 stricate. El este Lumina lumii, şi toţi cei care îşi predau Lui inimile vor găsi pace, odihnă şi bucurie. (Scrisoarea 115, 1905)

20:26 Minuni contrafăcute

20:27 Satana este un cititor sârguincios al Bibliei. El ştie că timpul lui este scurt şi caută să contrafacă în orice punct lucrarea Domnului pe acest pământ. Este imposibil să vă dau măcar o idee despre experienţa prin care va trece poporul lui Dumnezeu, care va fi în viaţă pe pământ când se va arăta slava cerească şi când se vor repeta persecuţiile din trecut. Ei vor umbla în lumina care vine de la tronul lui Dumnezeu. Prin intermediul îngerilor, va exista o continuă comunicare între cer şi pământ. Iar Satana, înconjurat de îngeri răi, pretinzând că este Dumnezeu, va face minuni de tot felul, ca să înşele, dacă este cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.

20:28 Poporul lui Dumnezeu nu îşi poate găsi siguranţă în facerea de minuni; căci Satana va contraface minunile care vor fi făcute. Poporul încercat al lui Dumnezeu îşi va găsi puterea în semnul despre care se vorbeşte în Exodul 31,12-18. El trebuie să ia poziţie de partea Cuvântului vieţii "Stă scris". Aceasta este unica temelie sigură. Cei care au călcat legământul pe care l-au făcut cu Dumnezeu vor fi în acea zi fără Dumnezeu şi fără nădejde. (9T 16)