17:1 Efectul primirii minciunii asupra inimii
17:2 Mintea care a fost luată o dată în stăpânire de minciună nu se va mai putea dezvolta niciodată în voie, neîncătuşată faţă de adevăr, chiar după cercetare. Vechile teorii pretind admiterea lor. Înţelegerea lucrurilor care sunt adevărate, înalte şi sfinte va fi confuză. Idei superstiţioase vor pătrunde în minte, amestecându-se cu adevărul, şi aceste idei vor avea întotdeauna o influenţă înjositoare. Cunoştinţa creştină poartă asupra ei pecetea nemăsuratei sale superiorităţi în tot ceea ce priveşte pregătirea pentru viaţa viitoare, nemuritoare. Aceasta îl distinge pe cititorul Bibliei, pe cel credincios, care a primit comorile preţioase ale adevărului, de cel sceptic şi de cel care crede în filozofia păgână.
17:3 Alipiţi-vă de cuvântul "stă scris". Daţi afară din minte teoriile periculoase, nepotrivite, care, dacă li se dă atenţie, vor ţine mintea în robie, astfel încât omul nu va ajunge o persoană nouă în Hristos. Mintea trebuie continuu stăpânită şi apărată. Trebuie să i se dea ca hrană doar ceea ce îi va întări experienţa religioasă. (Ms 42, 1904)
17:4 Biserica este fortăreaţa lui Hristos
17:5 Biserica este fortăreaţa lui Hristos într-o lume răzvrătită şi trebuie păzită cu stricteţe împotriva şireteniilor viclene ale
17:6 vrăjmaşului. Ea nu trebuie să recunoască alte legi în afară de legile lui Dumnezeu. Cei pe care Dumnezeu i-a aşezat ca străjeri nu trebuie să stea nepăsători în timp ce se fac eforturi pentru a-i abate pe oameni de la adevăr pe căi rătăcite. Este nevoie de veghere continuă împotriva spiritelor amăgitoare şi învăţăturilor demonilor. Dumnezeu face apel la pastori şi misionari medicali să ia poziţie hotărâtă de partea dreptăţii. Acuzaţiile aspre rostite de Domnul Hristos împotriva fariseilor, pentru că îi învăţau pe oameni porunci omeneşti, arată nevoia de a ne păzi împotriva tuturor teoriilor care nu sunt în armonie cu adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu. (Ms 78, 1094)
17:7 Înălţarea naturii mai presus de Dumnezeul naturii
17:8 Metoda generală de educare a tinerilor nu îndeplineşte standardul adevăratei educaţii. Idei necredincioase se întrepătrund în lucrurile prezentate în manuale, iar Cuvântul lui Dumnezeu este pus într-o lumină îndoielnică sau chiar neplăcută. În acest fel, minţilor tinerilor li se prezintă sugestiile lui Satana, iar îndoielile, o dată pătrunse, devin pentru cei care le preiau fapte de necontestat, iar cercetarea ştiinţifică va conduce într-o direcţie greşită, datorită felului în care descoperirile ei sunt interpretate şi pervertite.
17:9 Oamenii îşi asumă răspunderea de a opri Cuvântul lui Dumnezeu în faţa unui tribunal mărginit şi se pronunţă o sentinţă asupra inspiraţiei divine după o măsură limitată, iar adevărul lui Dumnezeu este făcut să apară ca un lucru nesigur în faţa rapoartelor ştiinţei.
17:10 Lucrarea învăţătorilor mincinoşi
17:11 Aceşti învăţători mincinoşi înalţă natura mai presus de Dumnezeul naturii şi mai presus de Autorul ştiinţei adevărate. Chiar în momentul în care învăţătorii ar fi trebuit să fie hotărâţi şi neclintiţi în ce priveşte mărturia lor, chiar atunci când ar fi trebuit să se vadă clar că sufletele lor au fost consolidate pe Stânca cea veşnică, atunci când ei ar fi trebuit să inspire credinţă acelora care se îndoiesc, ei îşi dau pe faţă nesiguranţa cu privire la autenticitatea Cuvântului lui Dumnezeu şi a descoperirilor ştiinţei, pe nedrept numite astfel.
17:12 Cei sinceri şi cinstiţi au fost făcuţi să fie şovăielnici în ce priveşte credinţa lor datorită ezitării acelora care pretindeau că pot tălmăci Biblia atunci când era vorba de cuvintele vii. Satana
17:13 a profitat de nesiguranţa minţii şi, prin agenţi nevăzuţi, i-a învălmăşit în sofistării şi a făcut ca oamenii să ajungă în confuzie în mijlocul scepticismului.
17:14 Oamenii învăţaţi au ţinut cuvântări în care au amestecat adevărul cu minciuna; însă ei au dezechilibrat mintea acelora care s-au bizuit pe minciună în loc de adevăr. Sofistăriile frumos ticluite ale aşa-zişilor înţelepţi au farmec pentru o anumită categorie de studenţi; însă impresia pe care o lasă aceste cuvântări asupra minţii este aceea că Dumnezeul naturii este ţinut în frâu de propriile Lui legi.
17:15 Teoria invariabilităţii naturii
17:16 S-a zăbovit mult asupra invariabilităţii naturii şi s-au adoptat în grabă teorii sceptice de către cei a căror minte a ales atmosfera de îndoială, deoarece ei nu au fost în armonie cu Legea cea sfântă a lui Dumnezeu, temelia guvernării Sale în cer şi pe pământ. Tendinţa lor naturală către rău a făcut să fie uşor pentru ei să aleagă cărările rătăcirii şi să se îndoiască de faptul că se pot bizui pe rapoartele şi pe istoria atât ale Vechiului cât şi ale Noului Testament.
17:17 Ei înşişi, otrăviţi de minciună, au căutat cu înfrigurare orice ocazie de a semăna seminţele îndoielii în mintea semenilor lor. Natura este înălţată mai presus de Dumnezeul naturii, iar simplitatea credinţei este nimicită; şi aceasta deoarece temelia credinţei este făcută să apară nesigură. Derutaţi de scepticism, minţile celor care se îndoiesc sunt lăsate să se zbată pe stâncile necredincioşiei. (YI, 31 ianuarie 1895)
17:18 O cunoaştere adevărată a lui Dumnezeu
17:19 Am de adus o solie celor care sunt cu adevărat pregătiţi să facă lucrare misionară medicală. Îşi dau seama cei care se angajează în această lucrare că ne apropiem de sfârşitul istoriei acestui pământ şi că trebuie să înţelegem pe deplin lucrarea pe care o avem în faţă? Primul lucru pe care trebuie să-l facă misionarii medicali este acela de a avea o concepţie potrivită cu privire la Dumnezeu, nu o concepţie bazată pe propria lor judecată omenească, ci una bazată pe studiul continuu al Cuvântului lui Dumnezeu şi al caracterului şi vieţii Domnului Hristos.
17:20 Cuvântul lui Dumnezeu şi lucrările Sale ne dau acea cunoştinţă pe care El a găsit-o potrivită să ne-o descopere. Astfel, noi putem înţelege revelaţia pe care El a făcut-o cu privire la Sine. Însă noi trebuie să facem acest studiu cu frică şi cutremur,
17:21 fiind conştienţi de păcătoşenia noastră, şi nu cu dorinţa de a-L explica pe Dumnezeu, ci cu dorinţa de a dobândi acea cunoştinţă care ne va face în stare să Îl slujim tot mai bine.
17:22 Nimeni să nu se aventureze să-L explice pe Dumnezeu. Dacă fiinţele omeneşti nu se pot explica pe ele însele, atunci cum ar putea oare să îndrăznească să-L explice pe Cel atotputernic? Satana este gata să dea unora ca aceştia concepţii false cu privire la Dumnezeu.
17:23 Celor care sunt curioşi, le aduc solia că Dumnezeu m-a instruit să pregătesc răspunsuri la întrebările cu privire la lucrurile care nu ne-au fost descoperite. Lucrurile care sunt descoperite sunt ale noastre şi ale copiilor noştri. Însă dincolo de aceasta, fiinţele omeneşti nu trebuie să treacă. Noi nu trebuie să încercăm să explicăm ceea ce Dumnezeu nu a descoperit. Trebuie să studiem revelaţia pe care Domnul Hristos, Marele Învăţător, ne-a dat-o cu privire la caracterul lui Dumnezeu, pentru ca prin spirit, cuvânt şi faptă să-L putem reprezenta pe El celor care nu Îl cunosc.
17:24 Când tăcerea este elocvenţă
17:25 În ce priveşte persoana şi prerogativele lui Dumnezeu, unde Se află El şi ce este El, acesta este un subiect pe care nu trebuie să îndrăznim să-l atingem. Asupra acestui subiect, tăcerea este elocvenţă. Cei care nu Îl cunosc pe Dumnezeu din experienţă personală se aventurează să facă speculaţii cu privire la El. Dacă ar cunoaşte mai mult despre El, ei ar avea mai puţin de spus cu privire la ceea ce este El. Acela care zi de zi trăieşte într-o strânsă legătură cu Dumnezeu, care Îl cunoaşte profund, îşi dă seama cel mai bine de incapacitatea fiinţelor omeneşti de a-L explica pe Creator...
17:26 Dumnezeu a existat întotdeauna. El este marele EU SUNT. Psalmistul spune: "Înainte ca să se fi născut munţii, şi înainte ca să se fi făcut pământul şi lumea, din veşnicie în veşnicie, Tu eşti Dumnezeu!" (Ps. 90,2). El este Cel Preaînalt, care dăinuieşte veşnic. "Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb", spune El (Mal. 3,6). El este "acelaşi ieri, azi şi în veci" (Evrei 13,8). El este infinit şi omniprezent. Cuvintele noastre nu pot descrie măreţia şi maiestatea Sa.
17:27 Simplitatea învăţăturii Domnului Hristos
17:28 Învăţătura Bibliei cu privire la Dumnezeu este singura învăţătură sigură pe care o pot urma fiinţele omeneşti. Noi trebuie să ne potrivim credinţa după un clar "aşa zice Domnul". Cunoaşterea Aceluia pe care Dumnezeu doreşte să o dobândim din Cuvântul Său, dacă este pusă în practică în viaţa de zi cu zi, le va da putere oamenilor să se împotrivească păcatului şi să-L reprezinte pe Domnul Hristos.
17:29 Noi trebuie să studiem simplitatea învăţăturilor lui Hristos. El ne îndeamnă să ne rugăm şi să fim umili. Acestea constituie singura noastră apărare împotriva ideilor înşelătoare prin care Satana caută să ne îndrepte spre alţi dumnezei şi să acceptăm teorii amăgitoare, îmbrăcate de el în veşminte de lumină.
17:30 Un om orb din punct de vedere spiritual este uşor condus de către cei care se folosesc de orice ocazie favorabilă pentru a născoci teorii cu privire la Dumnezeu. Cel care este înşelat de Satana împărtăşeşte aproapelui său noua lumină pe care el susţine că a primit-o, aşa cum Eva a aşezat fructul oprit în mâna lui Adam. Păgânii neluminaţi nu se află într-o stare mai rea din punct de vedere spiritual decât aceea în care se află omul care a cunoscut adevărul, dar a acceptat minciuna...
17:31 Împotrivirea faţă de vrăjmaş
17:32 La început, Satana îşi prezintă teoriile cu precauţie, iar dacă vede că eforturile sale au succes, vine cu teorii şi mai înşelătoare, căutând să-i abată pe bărbaţi şi femei de la principiile de bază pe care Dumnezeu le-a rânduit să fie apărarea poporului Său.
17:33 Lucrătorii noştri misionari medicali să nu accepte teorii pe care Dumnezeu nu le-a dat nimănui. Dumnezeu nu-i va scuza pe oameni pentru că învaţă teorii pe care Domnul Hristos nu le-a învăţat. El cheamă armata Sa de lucrători să se înroleze în rânduri, luând poziţii sub steagul adevărului. El îi avertizează să nu discute lucruri pe care Dumnezeu nu a autorizat pe nimeni să le discute.
17:34 Să ne îmbrăcăm cu toată armătura lui Hristos şi să ne împotrivim cu hotărâre vrăjmaşului. Vom avea de întâmpinat pe îngerii căzuţi şi pe prinţul puterilor întunericului. Satana nu doarme nicidecum; el este foarte treaz şi se joacă cu viaţa sufletelor
17:35 celor din poporul lui Dumnezeu. El va veni la ei cu linguşiri de tot felul, în speranţa de a-i îndepărta de la credinţa lor. El doreşte să le atragă atenţia de la adevăratele probleme la teoriile false.