Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Lucrarea misionară medicală

Lucrarea misionară medicală, 15


15:1 Minţi întunecate şi greşelile în alimentaţie

15:2 Mulţi studenţi sunt deplorabil de neştiutori în ce priveşte faptul că alimentaţia are o puternică influenţă asupra sănătăţii. Unii nu au făcut niciodată eforturi hotărâte pentru a-şi stăpâni pofta sau pentru a respecta regulile corespunzătoare în privinţa dietei. Ei mănâncă prea mult în timpul meselor, iar alţii mănâncă între mese ori de câte ori există ispita. Dacă cei care susţin să sunt creştini doresc să găsească răspuns la întrebările care îi copleşesc de ce minţile lor sunt atât de întunecate, de ce aspiraţiile lor religioase sunt atât de slabe, ei nu trebuie, în cele mai multe cazuri, să se îndepărteze prea mult de masă; mâncarea este cauza, dacă nu este vorba despre altceva.

15:3 Mulţi ajung să se îndepărteze de Dumnezeu prin îngăduirea poftei. El ştie când cade o vrabie, ştie câţi peri aveţi în cap, cunoaşte păcatul acelora care îşi îngăduie un apetit pervertit pe seama slăbirii puterile fizice, amorţelii intelectului şi uciderii percepţiilor morale.

15:4 Deprinderile de sănătate ale profesorului

15:5 Înşişi profesorii trebuie să acorde atenţia cuvenită legilor sănătăţii, ca să-şi poată păstra puterile în cea mai bună stare cu putinţă şi pentru ca, atât prin exemplu, cât şi prin învăţătură, să poată exercita o influenţă bună asupra elevilor lor. Profesorul ale căror puteri fizice sunt deja slăbite datorită bolii sau datorită muncii peste măsură trebuie să acorde o atenţie cu totul specială legilor vieţii. El trebuie să-şi facă timp pentru recreaţie. În afară de munca de la şcoală, el nu trebuie să-şi asume şi alte responsabilităţi care să-l istovească într-atât, atât fizic, cât şi mintal, încât sistemul său nervos să se dezechilibreze; căci, în acest caz, el nu va putea lucra cu minţile elevilor şi nici nu va putea vedea lucrurile drept, atât în ceea ce-l priveşte pe el, cât şi pe elevii lui.

15:6 Instituţiile noastre de învăţământ trebuie să fie prevăzute cu tot ce este cu putinţă pentru instruire, avându-se în vedere mecanismul de funcţionare al organismului omenesc. Studenţii trebuie să fie învăţaţi cum să respire, cum să citească şi cum să vorbească, astfel încât încordarea să nu se producă asupra gâtului sau plămânilor, ci asupra muşchilor abdominali. Profesorii trebuie să se educe ei înşişi în această direcţie. Studenţii noştri trebuie să beneficieze de o instruire completă, ca să poată intra în viaţă având o cunoaştere inteligentă a corpului dat de Dumnezeu. Învăţaţi-i că ei trebuie să înveţe toată viaţa, cât trăiesc. Şi în timp ce îi învăţaţi pe ei, nu uitaţi că ei vor învăţa pe alţii. Lecţiile voastre vor fi repetate în folosul mai multora decât cei care stau în faţa voastră zi de zi. (FE 146-148)

15:7 Educaţi în simplitatea lui Hristos

15:8 Domnul ne-a învăţat că, în instituţiile noastre de educaţie, trebuie să ne luptăm totdeauna pentru desăvârşirea caracterului, pe care îl avem ca model în viaţa lui Hristos şi în învăţăturile date de El ucenicilor Săi. Deoarece ne-am primit însărcinarea din partea celei mai înalte autorităţi, noi trebuie să educăm, să educăm,

15:9 să educăm în simplitatea lui Hristos. Ţinta noastră trebuie să fie de a atinge cel mai înalt standard în toate domeniile lucrării noastre. Medicul nostru este Acela care a vindecat mii de oameni printr-o atingere şi un cuvânt. Preţioasele adevăruri conţinute în învăţăturile Sale trebuie să fie apărarea noastră principală şi răsplata noastră cea foarte mare.

15:10 Standardul stabilit pentru sanatoriile şi şcolile noastre este unul înalt, iar medicii şi profesorii acestor instituţii au o mare responsabilitate. Trebuie făcute eforturi pentru a se asigura profesori care să-i înveţe pe alţii potrivit metodei de învăţare a Domnului Hristos şi care să o socotească pe aceasta mai valoroasă decât orice altă metodă omenească. Fie ca aceştia să onoreze standardele de educaţie stabilite de Domnul Hristos şi, urmând învăţătura Lui, să le dea studenţilor lor lecţii în credinţă şi sfinţenie.

15:11 Domnul Hristos a fost trimisul Tatălui pentru a reprezenta caracterul şi voinţa Lui. Să urmăm exemplul Său de lucru în abordarea oamenilor acolo unde se află ei. Profesorii care nu se armonizează în mod distinct cu învăţăturile lui Hristos şi care urmează obiceiurile şi practicile medicilor din lume sunt în afara însărcinării pe care ne-a dat-o Mântuitorul. (Scrisoarea 60, 1910)

15:12 Socotiţi preţul

15:13 Mi-a fost prezentat faptul că, în clasele noastre care pregătesc studenţi misionari medicali, cea dintâi lucrare a acestora ar fi de a se înţelege pe ei înşişi, de a socoti preţul şi de a şti, atunci când încep să construiască ceva, dacă sunt în stare să şi termine. Fie ca Dumnezeu să nu ajungă dezonorat prin înjosirea omului în procesul de educare a lui; căci un om descurajat este o povară pentru el însuşi. A gândi că Dumnezeu îl va susţine în orice plan pe care îl face, în timp ce el se împovărează cu studii şi se expune unor situaţii care îi pun în primejdie sănătatea şi viaţa, este un lucru contrar cu lumina pe care a dat-o Dumnezeu. Natura nu poate fi înşelată. Ea nu poate ierta vătămările care se fac maşinăriei delicate, minunate.

15:14 Studentul palid şi slăbit este un continuu reproş adus reformei sănătăţii. Cu mult mai bine ar fi ca studenţii să iasă şi să lucreze pământul. Mişcarea fizică este bună. Planul lui Dumnezeu este ca toate părţile maşinăriei omeneşti să fie puse la lucru. Trebuie să existe ore regulate pentru muncă, ore regulate pentru masă, fără a se studia exact costul fiecărui articol de hrană şi a le procura pe cele mai ieftine. Faceţi-vă rost de acele alimente care sunt cele mai bune pentru a pune în mişcare maşinăria vie. Nu înseamnă

15:15 extravaganţă a procura acele alimente pe care organismul le poate asimila şi digera cel mai bine, trimiţându-le în toate părţile corpului, astfel ca toate să fie hrănite.

15:16 El trebuie să se cunoască pe sine

15:17 Aceasta este cea dintâi datorie a oricărui student. Nimeni nu trebuie să măsoare ceea ce el presupune că semenul său student este în stare să facă. Fie ca fiecare student să judece sănătos în legătură cu ceea ce poate să suporte. Fiecare are o individualitate pe care nimeni nu o poate mânui cu atâta succes ca el însuşi. Nici unul nu îşi poate cufunda identitatea în a altuia. El trebuie să se cunoască pe sine însuşi şi să-şi acorde o şansă favorabilă pentru a se prezenta cu un organism sănătos, cu o minte clară, cu nervi bine echilibraţi şi o bună digestie. Astfel, el va fi potrivit să facă lucrarea pentru care s-a calificat. Dacă se descalifică singur prin nepăsare, mâncând în grabă pentru că nu are timp, el nu corespunde pentru a face un lucru sănătos, complet...

15:18 Responsabilitatea faţă de Dumnezeu

15:19 Cea dintâi, cea mai înaltă şi cea mai acceptabilă lucrare misionară pe care studentul o poate face este aceea de a asculta de Dumnezeu în tot ce întreprinde, în orice acţiune a minunatei maşinării pe care Dumnezeu a rânduit-o pentru formarea omului. El nu trebuie să se poarte cu indiferenţă faţă de sine însuşi; trebuie să se cunoască pe sine şi trebuie să deţină o cunoaştere inteligentă a ceea ce poate face şi să facă aceste lucruri cu toată certitudinea şi trebuie să ştie, de asemenea, ce trebuie să evite în mâncare şi lucru... Un stomac dezordonat înseamnă o minte dezordonată.

15:20 Doresc să le spun tuturor studenţilor: Trebuie să fiţi stăpâni pe voi înşivă şi să nu lăsaţi pe nimeni să vă biruie nervii şi muşchii obosiţi, pentru a face pe plac măsurii lui personale. Voi sunteţi lucrarea mâinilor lui Dumnezeu şi trebuie să vă purtaţi cu voi înşivă în mod corespunzător, având în vedere responsabilitatea pe care o aveţi faţă de Dumnezeu. Luaţi-vă timp suficient pentru a dormi. Cei care dorm dau naturii timp suficient pentru a clădi şi repara ceea ce s-a pierdut în organism...

15:21 Istovirea peste măsură a corpului

15:22 Puteţi face cea mai bună lucrare misionară în cămin, având

15:23 grijă de templul lui Dumnezeu... Nu vă asumaţi îndrăzneala de a istovi peste măsură această minunată maşinărie, pentru ca nu cumva vreo parte a acesteia să cedeze, iar lucrarea voastră să ajungă în impas.

15:24 Sunt îndurerată, deoarece mi-au fost prezentaţi studenţi care au fost educaţi pentru a lucra spre mântuirea sufletelor şi corpurilor celor ce se pierd în jurul lor, dar care ei înşişi vor pieri înainte de a putea aduce la îndeplinire lucrurile pentru care se luptă atât de greu. Vor oare profesorii şi studenţii să înveţe, înainte de a merge mai departe, cum să se poarte faţă de ei înşişi, pentru a putea colabora în mod inteligent cu Dumnezeu, spre a duce solia Sa, a face lucrarea Sa şi a nu fi retezaţi chiar în momentul în care este cea mai mare nevoie de ei?

15:25 Lucrul manual în şcoli

15:26 În toate instituţiile noastre educative, trebuie îmbinat lucrul fizic cu cel mintal. Prin exerciţiu fizic riguros, pasiunile animalice găsesc o ieşire sănătoasă şi sunt ţinute în limite corespunzătoare. Mişcarea fizică sănătoasă în aer liber va întări muşchii, va îmbunătăţi circulaţia sângelui, va feri corpul de boală şi va fi de mare ajutor pentru spiritualitate. Timp de mulţi ani, mi-a fost prezentat faptul că profesorii şi studenţii trebuie să fie uniţi în această lucrare. Acest lucru se făcea, în vechime, în şcolile profeţilor. (Scrisoarea 116, 1898)

15:27 Studiaţi lucrurile practice

15:28 O prea mare devoţiune pentru studiu, chiar a ştiinţei adevărate, dă naştere unui apetit anormal, care creşte pe măsură ce este hrănit. Aceasta creează dorinţa de a asigura mai multă cunoştinţă decât este esenţial pentru a face lucrarea Domnului. A urmări dobândirea de cunoştinţe doar de dragul cunoştinţelor distrage mintea de la consacrarea faţă de Dumnezeu şi stăvileşte înaintarea pe cărarea evlaviei practice... Domnul Isus a dat doar atâta învăţătură cât putea fi folosită... Mintea ucenicilor era adesea stârnită de curiozitate; însă, în loc de a le satisface dorinţa de a cunoaşte lucruri care nu erau necesare pentru o conduită potrivită pentru lucrarea lor, El deschidea noi canale de gândire minţii lor. El le dădea multă învăţătură de care era nevoie în ce priveşte evlavia practică...

15:29 Necumpătarea în studiu

15:30 Necumpătarea în studiu este un fel de otrăvire, iar aceia care se complac în acesta, ca şi beţivul, se abat de pe cărările sigure, se împiedică şi cad în întuneric. Domnul doreşte ca

15:31 fiecare student să fie conştient că trebuie să aibă în vedere numai slava lui Dumnezeu. El nu trebuie să-şi epuizeze şi să-şi irosească puterile fizice şi mintale, căutând să dobândească din ce în ce mai multe cunoştinţe, cât mai multe cu putinţă, ci trebuie să-şi păstreze prospeţimea şi vigoarea puterilor sale spre a se angaja în lucrarea pe care Domnul i-a rânduit-o, aceea de a ajuta sufletele să descopere calea neprihănirii. (CT 405,406)

15:32 Nu distracţii, ci o lucrare consacrată

15:33 Sunt unii care gândesc că, dacă există prosperitate aici [Loma Linda], ar fi necesare şi ceva distracţii. Să nu nutrim astfel de gânduri în legătură cu aceasta. Mai degrabă să-i lăsăm pe oameni să vadă că voi aveţi o minte ce poate fi utilă, care poate aduce la îndeplinire orice datorie, şi aceasta pentru mântuirea sufletelor. Distracţiile care consumă timp doar pentru a satisface eul nu merită să li se acorde atenţie...

15:34 Unii vor gândi că, dacă vom avea anumite distracţii aici, vom câştiga mai multă influenţă. Însă ceea ce dorim noi este să mergem cu neclintire înainte, agăţându-ne în mod hotărât de făgăduinţa divină, crezând că Domnul Hristos ne va conduce, ne va călăuzi, va binecuvânta şi va pune o pecete cerească asupra lucrării noastre. Nu gândiţi că nu este suficient de făcut în acest loc pentru Domnul Hristos şi pentru cer şi că ar trebui să vă căutaţi ceva distracţii în afara lucrării încredinţate vouă de Dumnezeu. Nu faceţi acest lucru, căci aceasta nu va fi în armonie cu exemplul lăsat de Domnul Hristos. Staţi neclintiţi de partea lui Dumnezeu. Spuneţi studenţilor: aici avem Riverside şi alte locuri. Dacă vreţi să faceţi o lucrare bună, luaţi publicaţiile noastre şi duceţi-le în aceste locuri. Ţineţi adunări şi faceţi astfel ca oamenii să vadă că sunteţi într-o legătură vie cu cerul. (Ms 9, 1911)