93:1 HRISTOS, IZVORUL PRIMORDIAL AL ADEVĂRATEI CUNOAŞTERI
93:2 Trebuie să ne întoarcem de la o mie de subiecte care ne solicită atenţia. Există probleme care răpesc timp şi nasc întrebări, dar nu ajung la nimic bun. Interesele cele mai înalte cer energia şi marea atenţie care sunt atât de ades acordate lucrurilor comparativ insignifiante.
93:3 Acceptarea unor teorii noi nu aduce în sine viaţă nouă sufletului. Chiar o familiarizare cu date şi teorii importante în ele însele este prea puţin valoroasă dacă acestea nu poate fi folosite practic. Ne trebuie simţământul răspunderii de a da sufletelor noastre hrană care va întreţine şi stimula viaţa spirituală.
93:4 Ia aminte la înţelepciune (...) [Cazul prezentat deja: prin omiterea pronumelui şi conjuncţiei "dacă", aspectul condiţional devine imperativ (n.tr.) ] Pleacă-ţi inima la pricepere (...)Caut-o ca argintul (...)Umblă după ea ca după o comoară ascunsă - atunci vei înţelege frica de Iehova şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu (...) Atunci vei deosebi bine dreptatea, judecata dreaptă,nepărtinirea, orice cale bună. Căci înţelepciunea va veni în inima ta şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău; chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea Te va păzi. (Proverbe 2,2-11)
93:5 Înţelepciunea "este un pom al vieţii pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sunt fericiţi." (Proverbe 3,18)
93:6 Iată întrebarea care se pune şi pe care trebuie s-o studiem: "Ce e adevărul - adevărul care trebuie nutrit, iubit, cinstit şi respectat?" Partizanii ştiinţei au fost înfrânţi şi descurajaţi în eforturile lor de a-L descoperi pe Dumnezeu. Ceea ce ar trebui să întrebe în punctul acesta este: "Care este adevărul care ne va ajuta să câştigăm mântuirea sufletelor noastre?"
93:7 "Ce credeţi despre Hristos?" - aceasta este cea mai importantă întrebare. Îl primeşti ca Mântuitor personal? Tuturor celor ce-L primesc, El le dă putere să devină fii ai lui Dumnezeu.
93:8 Hristos L-a descoperit ucenicilor pe Dumnezeu într-un mod care a făcut în inimile lor o lucrare specială, tot aşa cum doreşte să facă şi în inimile noastre. Sunt mulţi care, ocupându-se prea mult de teorie, au pierdut din vedere puterea vie a exemplului Mântuitorului. Ei nu L-au mai văzut ca lucrător umil, cu tăgăduire de sine. Lucrul de care au nevoie este să-L privească pe Isus. Avem zilnic nevoie de descoperirea proaspătă a prezenţei Sale. Avem nevoie să-I urmăm mai îndeaproape exemplul de lepădare de sine, de jertfire de sine.
93:9 Avem nevoie de experienţa pe care a avut-o Pavel când a scris: "Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine" (Galateni 2,20).
93:10 Cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Isus Hristos exprimată în caracter reprezintă o înălţare la un nivel aflat mai presus de orice altceva care se bucură de cinste, pe pământ sau în cer. Aceasta este cu adevărat cea mai înaltă educaţie. Este cheia care deschide porţile oraşului ceresc. Aceasta este cunoaşterea pe care Dumnezeu intenţionează ca toţi cei ce se îmbracă în Hristos s-o aibă.
93:11 Cunoaşterea primită prin cuvântul lui Dumnezeu
93:12 Dezvăluirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere.
93:13 Întreaga Biblie este o descoperire a slavei lui Dumnezeu în Hristos. Primită, crezută, ascultată, ea este marele instrument de transformare a caracterului. Este măreţul stimulent, forţa constrângătoare care înviorează puterile fizice, intelectuale şi spirituale şi conduce viaţa pe făgaşele corecte.
93:14 Motivul pentru care tinerii, şi chiar şi cei mai bogaţi în ani, sunt aduşi atât de uşor în ispită şi păcat este că nu studiază Cuvântul lui Dumnezeu şi nu meditează asupra lui, aşa cum ar trebui s-o facă. Lipsa unei voinţe neşovăitoare, care se reflectă în viaţă şi caracter, este rezultatul neglijării instrucţiunilor sacre ale Cuvântului lui Dumnezeu. Ei nu-şi îndreaptă mintea, printr-un efort hotărât, către ceea ce le-ar inspira gânduri curate, sfinte, şi nu şi-o abat de la ceea ce este murdar şi neadevărat. Puţini sunt cei care îşi aleg partea cea bună, care stau la picioarele lui Isus, cum a făcut Maria, pentru a învăţa de la Dascălul divin. Puţini strâng cuvintele Sale ca o comoară în inimă şi le pun în practică în viaţă.
93:15 Primite, adevărurile Bibliei vor înălţa mintea şi sufletul. Dacă ar fi Cuvântul lui Dumnezeu apreciat aşa cum se cuvine, atât tinerii, cât şi vârstnicii ar avea o corectitudine interioară, o tărie a principiilor care le-ar da puterea de a se împotrivi ispitei.
93:16 Bărbaţii să dea învăţătură şi să scrie despre lucrurile preţioase ale Sfintelor Scripturi. Gândirea, aptitudinile, exersarea intensă a puterilor creierului să fie devotate studiului gândurilor lui Dumnezeu. Nu studiaţi filozofia supoziţiilor oamenilor, ci
93:17 filozofia Aceluia care este adevăr. Nici un alt gen de literatură nu se poate compara ca valoare cu aceasta.
93:18 Mintea pământească nu găseşte nici o plăcere în contemplarea Cuvântului lui Dumnezeu; însă, pentru mintea înnoită de Duhul Sfânt, de pe paginile sacre străluceşte o frumuseţe divină şi o lumină celestă. Ceea ce pentru mintea pământească era o pustietate amară, pentru mintea spirituală devine un ţinut cu izvoare vii.
93:19 Cunoaşterea lui Dumnezeu aşa cum este descoperită în Cuvântul Său este cunoaşterea pe care trebuie să o dăm copiilor noştri. De la primele sclipiri ale raţiunii, ei trebuie să cunoască Numele şi viaţa lui Isus. Primele lor lecţii ar trebui să-i înveţe că Dumnezeu este Tatăl lor. Prima lor pregătire ar trebui să fie aceea a ascultării iubitoare. Cuvântul lui Dumnezeu să le fie citit şi repetat cu respect şi iubire, în părţi potrivite pentru înţelegerea lor şi adaptate pentru a le trezi interesul. Şi, mai presus de orice, să înveţe despre dragostea Sa descoperită în Hristos şi despre marea ei lecţie:
93:20 "Dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim şi noi unii pe alţii" (1 Ioan 4,11).
93:21 Învăţăturile Tale sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei. (Psalmi 119,24)
93:22 Tinerii să facă din Cuvântul lui Dumnezeu hrana minţii şi a sufletului. Din crucea lui Hristos să facă ştiinţa întregii educaţii, centrul oricărei învăţături şi al oricărui studiu. Să fie adusă în experienţa zilnică, în viaţa practică. Aşa va deveni Mântuitorul pentru tineri un tovarăş zilnic şi un prieten. Fiecare gând va fi robit ascultării de Hristos. Împreună cu apostolul Pavel, ei vor putea spune:
93:23 "Departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine şi eu faţă de lume!" (Galateni 6,14).
93:24 Astfel, prin credinţă, ei ajung să-L cunoască pe Dumnezeu printr-o cunoştinţă experimentală. S-au convins ei înşişi de realitatea Cuvântului Său, de adevărul făgăduinţelor Sale. Ei au gustat şi au văzut că Domnul este bun.
93:25 Ioan cel preaiubit avea o cunoaştere câştigată prin propria lui experienţă. El putea mărturisi:
93:26 "Ce era de la început, ce am auzit, ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre, cu privire la Cuvântul vieţii, - pentru că viaţa a fost arătată, şi noi am văzut-o, şi mărturisim despre ea, şi vă vestim viaţa veşnică, viaţă care era la Tatăl, şi care ne-a fost arătată; - deci, ce am văzut şi am auzit, aceea vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi părtăşie cu noi. Şi părtăşia noastră este cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos." (1 Ioan 1,1-3)
93:27 Aşa încât fiecare, prin propria lui experienţă, "adevereşte prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul" (Ioan 3,33). El poate da mărturie despre ceea ce el însuşi a văzut, auzit şi simţit despre puterea lui Hristos. El poate mărturisi:
93:28 "Aveam nevoie de ajutor şi l-am găsit în Isus. Mi-au fost acoperite toate lipsurile, iar foamea sufletului meu a fost potolită; pentru mine, Biblia este descoperirea lui Hristos. Cred în Isus pentru că El este pentru mine un Mântuitor divin. Cred în Biblie pentru că am descoperit că ea este vocea lui Dumnezeu, care se adresează sufletului meu."
93:29 Cel care a câştigat o cunoaştere a lui Dumnezeu şi a Cuvântului Său prin experienţă personală este pregătit să se angajeze în studiul ştiinţelor naturii. Despre Hristos este scris: "În El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor" (Ioan 1,4). Înainte de intrarea păcatului în lume, Adam şi Eva erau înconjuraţi în Eden de o lumină curată şi minunată, lumina lui Dumnezeu. Această lumină strălucea asupra oricărui lucru de care se apropiau. Nu exista nimic care să împiedice percepţia lucrărilor lui Dumnezeu sau a însuşirilor acestora.
93:30 Când însă au cedat ispititorului, lumina s-a îndepărtat de la ei. Pierzând veşmintele de sfinţenie, ei au pierdut lumina care strălucea asupra naturii. Ei nu mai puteau citi în ea cum se cuvine. Ei nu mai puteau discerne caracterul lui Dumnezeu în lucrările Sale. Şi astăzi la fel, omul singur nu poate citi corect învăţătura naturii. Dacă nu este călăuzit de înţelepciunea divină, el înalţă natura şi legile naturii deasupra Dumnezeului naturii. Iată de ce simplele idei omeneşti în legătură cu ştiinţa contrazic atât de des învăţătura din Cuvântul lui Dumnezeu. Însă, pentru aceia care primesc lumina vieţii lui Hristos, natura este iluminată din nou. În lumina care străluceşte de la cruce, putem interpreta corect învăţătura primită de la natură.
93:31 Cel care Îl cunoaşte pe Dumnezeu şi Cuvântul Său din experienţă personală are o credinţă statornică în caracterul divin al Sfintelor Scripturi. El s-a convins că Cuvântul lui Dumnezeu este adevăr şi ştie că adevărul nu se poate contrazice singur niciodată. El nu testează Biblia prin ideile oamenilor de ştiinţă; el aduce aceste idei spre testare prin standardul infailibil. El ştie că în ştiinţa adevărată nu poate fi nimic contrar învăţăturii Cuvântului; de vreme ce amândouă au acelaşi Autor, înţelegerea corectă a amândurora va dovedi că ele se află în armonie. Orice lucru care, în învăţătura aşa-zis ştiinţifică, contrazice mărturia Cuvântului lui Dumnezeu nu este decât muncă omenească nesistematică, pe ghicite.
93:32 Unui asemenea student, cercetarea ştiinţifică îi va deschide câmpuri largi de gândire şi informaţie. Pe măsură ce contemplă lucrurile din natură, i se descoperă o nouă percepţie a adevărului. Cartea naturii şi Cuvântul scris aruncă lumină în mod reciproc unul asupra celuilalt. Amândouă îl familiarizează tot mai mult cu Dumnezeu, învăţându-l despre caracterul Său şi despre legile prin care lucrează El.
93:33 Experienţa psalmistului este experienţa pe care o pot câştiga toţi, primind cuvântul lui Dumnezeu prin natură şi prin revelaţie. El spune:
93:34 Căci Tu mă înveseleşti cu lucrările Tale, Doamne, şi eu cânt de veselie când văd lucrarea mâinilor Tale. (Psalmi 92,4)
93:35 Bunătatea Ta, Doamne, ajunge până la ceruri şi credincioşia Ta până la nori. Dreptatea Ta este ca munţii lui Dumnezeu şi judecăţile Tale sunt ca Adâncul cel mare.(...) Cât de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost. (...) Îi adăpi din şuvoiul desfătărilor Tale. Căci la Tine este izvorul vieţii; prin lumina Ta vedem lumina.(Psalmi 36,5-9)
93:36 Ferice de cei fără prihană în calea lor, care umblă întotdeauna după Legea Domnului! Ferice de cei ce păzesc poruncile Lui, care-L caută din toată inima lor. Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău. Aleg calea adevărului, pun legile Tale sub ochii mei. (Psalmi 119,1.2.9.30) Strâng cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta. Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale. Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale! Învăţăturile Tale sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei. Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decât o mie de lucruri de aur şi de argint. Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea. Învăţăturile Tale sunt minunate: de aceea le păzeşte sufletul meu. Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor mele, în casa pribegiei mele.
93:37 Cuvântul Tău este cu totul încercat şi robul Tău îl iubeşte. Temelia Cuvântului Tău este adevărul, şi toate legile Tale cele drepte sunt veşnice. Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude şi judecăţile Tale să mă sprijinească. Multă pace au cei care iubesc Legea Ta, şi nu li se întâmplă nici o nenorocire. Eu nădăjduiesc în mântuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale. Sufletul meu ţine învăţăturile Tale şi le iubesc mult de tot!
93:38 Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate. Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine. Am mai multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile Tale. Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc orice cale a minciunii. Învăţăturile Tale sunt moştenirea mea de veci, căci ele sunt bucuria inimii mele. (Psalmi 119,11.45.18.24.72.97.129.54. 140.160.175.165-167.130.98-100.104.111)