Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Divina vindecare

Divina vindecare, 75


75:1 CUNOAŞTEREA FUNDAMENTALĂ

75:2 "Lumina cunoaşterii slavei lui Dumnezeu"

75:3 O adevărată cunoaştere a lui Dumnezeu

75:4 Toate lucrurile ne sunt date prin cunoaşterea Lui.

75:5 Asemenea Mântuitorului nostru, ne aflăm în această lume pentru a face lucrare pentru Dumnezeu. Suntem aici pentru a deveni ca Dumnezeu în caracter şi, printr-o viaţă de slujire, să-L descoperim lumii. Pentru a fi împreună lucrători cu Dumnezeu, pentru a deveni ca El şi a descoperi caracterul Său, trebuie să-L cunoaştem aşa cum este în realitate. Trebuie să-L cunoaştem aşa cum Se descoperă El Însuşi.

75:6 O cunoaştere a lui Dumnezeu este temelia oricărei educaţii adevărate, oricărei slujiri adevărate. Aceasta este singura apărare reală împotriva ispitei. Numai ea ne poate face asemenea lui Dumnezeu în caracter.

75:7 Aceasta este cunoaşterea de care au nevoie toţi aceia care lucrează pentru ridicarea semenilor lor. Transformarea caracterului, puritatea vieţii, eficienţa slujirii, îmbrăţişarea principiilor corecte, toate depind de o cunoaştere exactă a lui Dumnezeu. Această cunoaştere este pregătirea esenţială atât pentru viaţa aceasta, cât şi pentru viaţa viitoare.

75:8 "Ştiinţa sfinţilor este priceperea." (Prov. 9,10)

75:9 "Tot ce priveşte viaţa şi evlavia" (2 Petru 1,3) ne sunt date printr-o cunoaştere a Sa.

75:10 "Şi viaţa veşnică este aceasta", a spus Isus, "să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu" (Ioan 17,3).

75:11 Aşa vorbeşte Domnul: "Înţeleptul să nu se laude cu înţelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăţia lui. Ci, cel ce se laudă, să se laude că are pricepere şi că Mă cunoaşte, că ştie că Eu sunt Domnul, care fac milă, judecată şi dreptate pe pământ! Căci în acestea găsesc plăcere Eu", zice Domnul. (Ieremia 9.23-34)

75:12 Avem nevoie să studiem descoperirile despre Dumnezeu pe care El Însuşi le-a dat.

75:13 Împrieteneşte-te acum cu Dumnezeu şi fii în pace: În felul acesta fericirea va veni la tine. Primeşte Legea [Conform originalului şi variantei King James, (după cum s-a mai spus, în variantele româneşti găsim de obicei "învăţătură" în loc de "lege" - n.tr.). ] din gura Lui, te rog, şi pune-ţi în inimă cuvintele Lui. (...) Şi atunci Cel Atotputernic va fi bogăţia ta; căci atunci Cel Atotputernic va fi desfătarea ta, şi îţi vei ridica faţa spre Dumnezeu. Îl vei ruga şi El te va asculta, şi îţi vei împlini promisiunile. Vei hotărî un lucru şi îţi va reuşi, pe cărările tale va străluci lumina. Când aceste căi vor fi smerite, atunci vei spune: Ridică-te! Şi pe cel cu ochii plecaţi, El îl va mântui. (Iov 22, 21-29)

75:14 "Însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi divinitatea Lui se văd lămurit, de la crearea lumii, fiind înţelese de minte prin lucrurile făcute de El" (Rom. 1,20).

75:15 Lucrurile din natură pe care le privim acum nu ne dau decât o idee vagă despre slava Edenului. Păcatul a întunecat frumuseţea pământului; asupra tuturor lucrurilor se pot vedea urmele lucrării răului. Şi totuşi, mult din ceea ce este frumos rămâne. Natura dă mărturie că Cineva infinit în putere, mare în bunătate, îndurare şi dragoste a creat pământul şi l-a umplut cu viaţă şi bucurie. Chiar şi în starea lor degenerată, toate lucrurile dezvăluie atingerea marelui Maestru. Ori încotro ne-am întoarce, putem auzi glasul lui Dumnezeu şi vedea dovezile bunătăţii Sale.

75:16 De la prăvălirea solemnă, cu tonalităţi grave, a tunetului şi urletul neîncetat al bătrânului ocean până la ciripitul vesel care umple pădurile de cântec, zecile de mii de voci ale naturii înalţă lauda Sa. Pe pământ, în mare şi în cer, cu coloritul şi nuanţele lor minunate - fie aflându-se într-un contrast superb, fie topindu-se armonios unele într-altele -, privim slava Sa. Munţii cei veşnici ne spun despre puterea Sa. Copacii care îşi flutură verzile lor stindarde în lumina soarelui şi florile cu frumuseţea lor delicată arată către Creatorul lor. Verdele viu care acoperă ca un covor pământul brun vorbeşte despre grija lui Dumnezeu pentru cele mai umile creaturi ale Sale. Peşterile submarine

75:17 şi adâncimile pământului descoperă comorile Sale. El, care a pus perlele în ocean şi ametistul şi hrizolitul printre stânci, este un iubitor de frumos. Soarele care se înalţă pe cer este o reprezentare a Celui care este viaţa şi lumina a tot ceea ce a creat. Toată strălucirea şi frumuseţea care împodobesc pământul şi luminează cerurile vorbesc despre Dumnezeu.

75:18 Măreţia Lui acoperă cerurile şi slava Lui umple pământul. (Hab. 3,3)

75:19 Pământul este plin de făpturile Tale. (Ps. 104, 24)

75:20 O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte îl face cunoscut altei nopţi, fără grai, fără cuvinte; totuşi glasul lor este auzit. Răsunetul lor străbate tot pământul şi glasul lor până la marginile lumii. (Ps. 19, 2-4)

75:21 Toate lucrurile vorbesc despre grija Sa gingaşă de Părinte şi despre dorinţa Sa de a-i face pe copiii Lui fericiţi.

75:22 Puterea copleşitoare care lucrează în toată natura şi susţine toate lucrurile nu este, cum susţin unii oameni de ştiinţă, doar un principiu răspândit pretutindeni, o energie motrice. Dumnezeu este Duh; aşa fiind, El este o Persoană - căci aşa S-a descoperit pe Sine:

75:23 Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, El este un Dumnezeu viu şi un Împărat veşnic (...) Dumnezeii, care n-au făcut nici cerurile, nici pământul, vor pieri de pe pământ şi de sub ceruri. Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul. El a făcut pământul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înţelepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui. (Ier. 10, 10-11.16.12)