62:2 Omul care şi-a format obiceiul de a folosi băuturi ameţitoare este într-o situaţie disperată. Creierul său este îmbolnăvit, puterea voinţei îi este slăbită. Iar dacă vorbim despre puterea de stăpânire, apetitul lui este scăpat de sub control. Nu se poate discuta cu el în mod raţional şi nici nu poate fi convins să se tăgăduiască pe sine. Atras în bârlogurile viciului, cineva care a luat hotărârea să renunţe la băut este ademenit să pună iarăşi mâna pe pahar şi, cu prima înghiţitură din băutura ameţitoare, orice hotărâre bună este călcată în picioare, orice urmă de voinţă este nimicită. O sorbitură din licoarea înnebunitoare şi orice gând legat de rezultatele acestui pas a dispărut. Soţia, sfâşiată de durere, este uitată. Tatălui pervertit nu-i mai pasă de copiii săi, care sunt înfometaţi şi dezbrăcaţi. Legalizând traficul cu alcool, legea îşi dă consimţământul pentru această prăbuşire a sufletului şi refuză stoparea comerţului care umple lumea de rele.