53:1 PREGĂTIREA HRANEI
53:2 Este rău să mâncăm numai pentru a ne satisface apetitul, însă nu ar trebui să manifestăm deloc indiferenţă în ce priveşte calitatea hranei sau modul ei de pregătire. Dacă nu găsim plăcere în ceea ce mâncăm, corpul nu va fi atât de bine hrănit. Alimentele ar trebui alese cu grijă şi pregătite raţional şi cu pricepere.
53:3 Pentru a face pâine, făina albă rafinată nu este cea mai indicată. Folosirea ei nu este nici sănătoasă, nici economicoasă. Pâinii făcute din făină rafinată îi lipsesc elementele nutritive care pot fi găsite în pâinea făcută din făină integrală. Ea este cauza frecventă a constipaţiei şi a altor stări nesănătoase.
53:4 Folosirea bicarbonatului de sodiu sau a prafului de copt la facerea pâinii este dăunătoare şi inutilă; bicarbonatul de sodiu produce inflamarea stomacului şi deseori otrăveşte întregul organism. Multe gospodine gândesc că nu pot face o pâine bună fără folosirea bicarbonatului, dar acest lucru este o eroare. Dacă s-ar strădui să deprindă nişte metode mai bune, pâinea lor ar fi mai hrănitoare şi, pentru cei care au un gust natural, ar fi mult mai gustoasă.
53:5 Şi Dumnezeu a zis: "Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă şi care este pe faţa întregului pământ, şi orice pom, care are în el rod cu sămânţă: aceasta să fie hrana voastră. (Geneza 1,29)
53:6 În cazul pâinii crescute (pâinea făcută cu drojdie), nu ar trebui folosit laptele în locul apei. Folosirea laptelui este o cheltuială în plus şi face pâinea mult mai puţin hrănitoare. Pâinea făcută cu lapte nu se păstrează proaspătă atât de mult ca aceea făcută cu apă şi fermentează mai repede în stomac.
53:7 Pâinea ar trebui să fie uşoară şi proaspătă. Nici cel mai uşor miros de acru nu ar trebui tolerat. Pâinile ar trebui să fie mici şi atât de bine coapte, încât, pe cât este posibil, germenii din drojdie să fie distruşi. Când este fierbinte sau foarte proaspătă, pâinea crescută, de orice fel ar fi, este greu de digerat. Nu ar trebui să fie pusă niciodată pe masă. Această regulă nu se aplică şi la pâinea făcută cu aluat nefermentat. Chiflele proaspete făcute din făină integrală, fără drojdie sau aluat crescut, şi coapte într-un cuptor bine încins sunt şi hrănitoare, şi gustoase.
53:8 Cerealele folosite pentru porridge [O budincă din cereale fierte (de obicei ovăz), asemănătoare grişului cu lapte (n.tr.) sau "mush"Orice fel de fiertură din cereale (chiar mămăligă), terci, "coleaşă" (n.tr.).] ar trebui gătite timp de mai multe ore. Însă alimentele moi sau lichide sunt mai puţin hrănitoare decât alimentele uscate, care au nevoie de o bună mestecare. Zwieback (sau pâinea coaptă de două ori) este unul din alimentele cele mai uşor de digerat şi mai gustoase. Pâinea crescută, obişnuită, să fie tăiată în felii şi uscată într-un cuptor cald, până când orice urmă de umezeală a dispărut. Apoi să fie rumenită uşor peste tot. Într-un loc uscat, această pâine poate fi păstrată mult mai mult decât pâinea obişnuită, iar dacă este reîncălzită înainte de a fi folosită, va fi la fel de proaspătă ca atunci când a fost făcută.
53:9 Alimentele sunt făcute cu mult prea mult zahăr. Prăjituri, budinci dulci, plăcinte, jeleuri, gemuri, toate acestea sunt cauze principale ale indigestiei. Deosebit de dăunătoare sunt cremele şi budincile în care ingredientele principale sunt laptele, ouăle şi zahărul.
53:10 Folosirea neîngrădită a laptelui şi zahărului - împreună - ar trebui să fie evitată.
53:11 Dacă se foloseşte lapte, ar trebui să fie bine sterilizat; prin această precauţie, există un pericol mai mic de a contracta o boală prin folosirea lui. Untul este mai puţin dăunător când este consumat pe pâine rece decât când este folosit la gătit. De regulă însă, este mai bine să ne lipsim complet de el. Brânza este şi mai puţin recomandabilă; este total nepotrivită ca aliment.
53:12 Hrana săracă, prost gătită, strică sângele, slăbind organele care produc sânge. Ea deranjează organismul şi provoacă boala, aducând o dată cu ea "nervii" şi proasta dispoziţie temperamentală. Victimele gătitului necorespunzător se numără cu miile şi zecile de mii. Pe multe morminte ar putea fi scris: "Mort din pricina hranei gătite prost"; "mort din cauza stomacului epuizat".
53:13 Pentru cele care gătesc, este o datorie sacră aceea de a învăţa cum să pregătească o mâncare sănătoasă. Se pierd multe suflete din pricina gătitului necorespunzător. Este nevoie de gândire şi grijă pentru a face o pâine bună; însă există mai multă religie într-o franzelă bună decât cred mulţi. Sunt puţine bucătărese cu adevărat bune. Tinerele cred că este înjositor să găteşti şi să faci tot felul de alte lucruri legate de gospodărie; şi pentru acest motiv, multe fete care se mărită şi au în grijă familiile lor nu au decât o vagă idee despre îndatoririle care-i revin unei soţii şi mame.
53:14 Gătitul nu este o ştiinţă neînsemnată, este chiar una esenţială în viaţa obişnuită. Este o ştiinţă pe care ar trebui s-o deprindă toate femeile
53:15 şi ar trebui să fie predată în aşa fel, încât să aducă foloase celor mai săraci. Este nevoie de pricepere pentru a face ca mâncarea să fie apetisantă şi în acelaşi timp simplă şi hrănitoare; dar aceasta se poate. Bucătăresele ar trebui să ştie cum să pregătească o hrană simplă într-un mod simplu şi sănătos, în aşa fel încât să fie mai gustoasă, dar şi mai hrănitoare, tocmai din pricina simplităţii ei.
53:16 Orice femeie care conduce o familie şi totuşi nu înţelege arta gătitului sănătos ar trebui să se hotărască să înveţe ceea ce este esenţial pentru bunăstarea celor din căminul ei. În multe locuri, şcoli de gătit igienice oferă ocazia instruirii în această direcţie. Cea care nu beneficiază de ajutorul unei asemenea instituţii ar trebui să înveţe de la una din bucătăresele bune şi să persevereze în eforturile ei de perfecţionare, până când devine specialistă în arta culinară.
53:17 Regularitatea meselor are o importanţă vitală. Ar trebui să existe un timp anume pentru fiecare masă. La acea oră, fiecare să mănânce hrana cerută de organism şi după aceea să nu mai consume nimic până la masa următoare. Există mulţi care mănâncă atunci când organismul nu are nevoie de hrană, la intervale neregulate şi între mese, pentru că nu au suficientă voinţă pentru a se împotrivi înclinaţiei lor. Când călătoresc, unii ronţăie neîncetat câte ceva, dacă găsesc ce, orice poate fi mâncat. Acest lucru provoacă mult rău. Dacă aceia care călătoresc ar mânca în mod regulat alimente simple şi hrănitoare, nu ar simţi o oboseală atât de mare şi nici nu ar suferi atât de mult de greaţă.
53:18 Un alt obicei vătămător este acela de a mânca imediat înainte de culcare. Poate că mesele au fost servite în mod regulat; însă, din pricina unei senzaţii de "sfârşeală", ei mănâncă iarăşi. Îngăduind această practică greşită, ea devine obicei şi adesea este atât de bine fixată, încât se crede că este imposibil să mergi la culcare fără să mănânci. Ca rezultat al faptului că se mănâncă la ore târzii, procesul digestiv continuă în timpul orelor de somn. Însă, chiar dacă stomacul lucrează fără răgaz, lucrarea sa nu este bine înfăptuită. Somnul
53:19 este adesea tulburat de vise neplăcute, iar dimineaţa, persoana se trezeşte fără a fi reîmprospătată şi fără prea mare poftă pentru micul dejun. Când ne întindem să ne odihnim, stomacul trebuie să-şi fi terminat toată lucrarea, pentru ca toate celelalte organe ale corpului să se poată bucura de odihnă. Cina târzie este dăunătoare în special pentru persoanele cu obiceiuri sedentare. În cazul lor, tulburarea care se produce este de cele mai multe ori începutul unei boli care sfârşeşte prin moarte.
53:20 În multe cazuri, starea de slăbiciune care duce la dorinţa de a mânca se produce din cauză că organele au fost suprasolicitate în cursul zilei. După ce termină de prelucrat hrana de la o masă, organele digestive au nevoie de odihnă. Ar trebui să existe cel puţin cinci sau şase ore între mese; iar cele mai multe persoane care vor dori să încerce acest plan vor descoperi că două mese pe zi sunt mai bune decât trei.