38:1 ODIHNA CA REMEDIU .
38:2 Unii atrag boala asupra lor muncind în exces. Pentru aceştia, odihna, eliberarea de griji şi o dietă cumpătată sunt esenţiale pentru restabilirea sănătăţii. Pentru aceia al căror creier este obosit şi sunt agitaţi
38:3 din cauza lucrului neîncetat şi a claustrării, o vizită la ţară, unde pot duce o viaţă simplă, lipsită de griji şi unde vin în contact direct cu natura, va fi de cel mai mare ajutor. Plimbarea prin păduri şi pajişti, culegând flori şi ascultând cântecul păsărilor, va face cu mult mai mult decât orice alt mijloc folosit pentru însănătoşirea lor.
38:4 Atât în sănătate, cât şi în boală, apa curată este una dintre binecuvântările de căpetenie ale cerului. Folosirea corectă a acesteia aduce cu sine sănătatea. Este băutura pe care Dumnezeu a oferit-o pentru ca animalele şi omul să-şi stingă setea. Băută în cantităţi suficiente, ajută la acoperirea necesităţilor organismului şi ajută corpul să se împotrivească bolilor. Aplicarea externă a apei este o modalitate satisfăcătoare de reglare a circulaţiei sângelui. O baie rece sau una cu apă potrivit de rece este un tonic excelent. Băile calde deschid porii şi ajută astfel la eliminarea impurităţilor. Atât băile calde, cât şi cele călduţe liniştesc nervii şi reglează circulaţia.
38:5 Însă mulţi n-au învăţat din experienţă care sunt efectele binefăcătoare ale folosirii corecte a apei şi se tem de acest lucru. Tratamentele cu apă nu sunt apreciate aşa cum ar trebui şi aplicarea lor cu pricepere necesită o muncă pe care mulţi nu sunt gata să o depună. Însă nimeni nu ar trebui să se simtă scuzat din motive de neştiinţă sau indiferenţă faţă de acest subiect. Există multe moduri în care apa poate fi aplicată pentru a uşura durerile şi a face ca boala să dea înapoi. Toţi ar trebui să înveţe cum se foloseşte prin tratamente simple, aplicate în cămin. În special mamele ar trebui să ştie cum să se îngrijească de familiile lor atât în starea de sănătate, cât şi în cea de boală.
38:6 Mişcarea este o lege a fiinţei noastre. Fiecare organ al trupului are lucrarea sa prestabilită, de împlinirea căreia depind dezvoltarea şi tăria sa. Acţiunea normală a tuturor organelor dă tărie şi vigoare, în timp ce tendinţa spre sedentarism poate duce spre degradare şi moarte. Legaţi un braţ, imobilizându-l fie şi numai pentru câteva săptămâni, apoi eliberaţi-l şi veţi vedea că
38:7 este mai slab decât cel pe care l-aţi folosit cu moderaţie în tot acest timp. Inactivitatea produce acelaşi efect asupra întregului sistem muscular.
38:8 Inactivitatea este o cauză prolifică a bolilor. Exerciţiul fizic înviorează şi reglează circulaţia sângelui, însă în inactivitate sângele nu circulă liber, iar transformările din el, atât de necesare pentru viaţă şi sănătate, nu au loc. Pielea devine şi ea inactivă. Impurităţile nu sunt eliminate ca atunci când circulaţia ar fi stimulată prin exerciţiu fizic viguros, pielea păstrată într-o stare sănătoasă şi plămânii alimentaţi din belşug cu aer proaspăt, curat. Această stare a organismului împovărează de două ori mai mult organele excretoare, iar rezultatul este boala.
38:9 Bolnavii nu ar trebui să fie încurajaţi să fie inactivi. Când a fost depus un efort prea mare - de orice fel va fi fost acesta -, odihna totală pentru câtva timp va îndepărta uneori îmbolnăviri grave; însă, în cazul bolnavilor recunoscuţi ca atare, este rareori necesară suspendarea tuturor activităţilor.
38:10 Aceia care au suferit o epuizare nervoasă din pricina muncii intelectuale ar trebui să se odihnească, ferindu-se de gânduri împovărătoare; dar ei nu trebuie să fie îndrumaţi să creadă că este periculos să-şi folosească în vreun fel puterile mintale. Mulţi sunt înclinaţi să creadă că starea lor este mai rea decât în realitate. Această stare a minţii este nefavorabilă pentru însănătoşire şi nu trebuie nutrită.
38:11 Pastorii, învăţătorii, studenţii (elevii) şi alţi lucrători intelectuali suferă adesea de boli, ca urmare a unui grav surmenaj cerebral, care nu a fost uşurat de exerciţiul fizic. Lucrul de care au nevoie aceste persoane este o viaţă mai activă. Deprinderile moderate, fără excese, combinate cu exerciţiul fizic potrivit vor asigura atât vigoarea mintală, cât şi fizică şi vor da puterea de a rezista tuturor celor care lucrează intelectual.
38:12 Cei care au abuzat de puterile lor fizice nu ar trebui să fie încurajaţi să depună numai eforturi fizice. Munca,
38:13 pentru a aduce cele mai mari foloase, ar trebui să fie sistematică şi plăcută. Exerciţiul fizic în aer liber este cel mai bun; ar trebui să fie planificat în aşa fel, încât să întărească prin mişcare organele care au devenit slabe; iar acest lucru trebuie făcut din toată inima; lucrul cu mâinile nu trebuie să ajungă niciodată ca o corvoadă ingrată.
38:14 Când bolnavii nu au nimic cu care să-şi ocupe timpul şi care să le capteze atenţia, gândurile li se fixează asupra lor înşile şi devin morbizi şi iritabili. De multe ori, se hrănesc cu sentimentele lor sumbre, până când ajung să creadă că se află într-o stare mult mai rea decât sunt în realitate şi că sunt complet incapabili să facă ceva.
38:15 În toate aceste cazuri, exerciţiul fizic bine direcţionat se va dovedi un remediu eficient. În unele cazuri, este indispensabil în procesul de însănătoşire. Voinţa se pune în mişcare o dată cu munca fizică. Şi ceea ce au nevoie aceşti invalizi este să-şi trezească voinţa. Când voinţa este adormită, imaginaţia devine aberantă şi este cu neputinţă să te împotriveşti bolii.
38:16 Inactivitatea este cel mai mare blestem care a putut veni asupra celor mai mulţi dintre bolnavi. Activitatea uşoară în direcţia unei munci folositoare - când nu suprasolicită mintea sau corpul - are o influenţă fericită asupra amândurora. Aceasta întăreşte muşchii, îmbunătăţeşte circulaţia şi îi dă celui bolnav satisfacţia de a şti că nu este complet inutil în această lume ocupată. El nu va putea să facă decât puţin la început, însă va descoperi în curând că puterea sa creşte şi că volumul de muncă depusă poate spori corespunzător.
38:17 Exerciţiile fizice îl ajută pe cel dispeptic [Dispepsie, tulburare a procesului de digestie, de origine variată, care se manifestă prin dureri în partea superioară a abdomenului, balonare abdominală după prânz, modificări ale motilităţii stomacului şi intestinului (Mic dicţionar enciclopedic, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, p.307, n.tr.). ] , dând organelor digestive un tonus muscular sănătos. Angajarea în studiu intens sau exerciţiu fizic puternic imediat după masă împiedică digestia; însă o scurtă plimbare după luarea mesei, cu capul ridicat şi cu umerii traşi înapoi, este un mare câştig.
38:18 În ciuda a tot ceea ce s-a spus şi s-a scris în legătură cu importanţa sa, există totuşi mulţi care neglijează exerciţiul fizic. Unii devin corpolenţi pentru că organismul lor este îngreunat. Alţii slăbesc şi se anemiază, pentru că puterile lor vitale sunt secătuite de munca de lichidare a surplusului de hrană. Ficatul este împovărat în efortul său de a curăţa sângele de impurităţi, iar rezultatul este boala.
38:19 Aceia ale căror obiceiuri sunt sedentare ar trebui, când vremea permite, să facă mişcare în aer liber în fiecare zi, fie vară, fie iarnă. Mersul pe jos este preferabil călăritului sau plimbării cu trăsura, pentru că pune în mişcare mai mulţi muşchi. Plămânii sunt siliţi să lucreze sănătos, căci este imposibil să umbli în pas vioi fără a-i umple cu aer.
38:20 Un asemenea exerciţiu va fi în multe cazuri mai bun pentru sănătate decât medicamentele. Medicii îi sfătuiesc adesea pe pacienţii lor să facă o călătorie pe ocean, să meargă la vreun izvor cu apă minerală sau să viziteze diferite locuri pentru a schimba mediul, când, în cele mai multe cazuri, dacă ar mânca în mod cumpătat şi ar face exerciţii fizice sănătoase, cu voioşie, s-ar reînsănătoşi şi ar economisi bani şi timp.
38:21 Vindecarea minţii
38:22 Tovărăşia sufletului cu cel care este viaţa sa.
38:23 Legătura care există între minte şi trup este foarte strânsă. Când unul este afectat, celălalt se resimte. Starea minţii afectează sănătatea într-o măsură mult mai mare decât îşi dau seama mulţi. Multe dintre bolile de care suferă oamenii sunt rezultatul depresiei mintale. Durerea, neliniştea, nemulţumirea, remuşcarea, vinovăţia, neîncrederea, toate au tendinţa să zdrobească forţele vitale şi să producă degenerare şi moarte.
38:24 Boala este uneori produsul imaginaţiei şi este adesea agravată de aceasta. Mulţi care ar fi putut fi sănătoşi numai dacă s-ar fi gândit la aceasta sunt invalizi pe viaţă. Mulţi îşi închipuie că fiecare expunere uşoară va produce boala, iar efectul cel rău are loc pentru că este aşteptat. Mulţi mor de o boală a cărei cauză este cu desăvârşire imaginară.
38:25 Curajul, speranţa, credinţa, simpatia, iubirea dau sănătate şi prelungesc viaţa. O minte împăcată, un spirit voios înseamnă sănătate pentru corp şi tărie pentru suflet. "O inimă veselă este un bun [Literal: aduce o bună vindecare (The New Scofield study Bible - n.tr.) ] leac" (Proverbe 17,22).
38:26 În tratamentul celor bolnavi, efectul influenţei minţii nu ar trebui trecut cu vederea. Folosită cum se cuvine, această influenţă oferă un mijloc mai eficient pentru combaterea bolii.