26:1 MAHALALELE DIN ORAŞELE MARI
26:2 În marile oraşe, există mulţi oameni care primesc mai puţină grijă şi atenţie decât se acordă necuvântătoarelor. Gândiţi-vă numai la familiile înghesuite laolaltă în locuinţe mizere, multe dintre acestea fiind subsoluri întunecoase, mirosind îngrozitor din pricina umezelii şi a murdăriei. În
26:3 aceste locuri ingrate se nasc copii, acolo trăiesc şi tot acolo mor. Ei nu văd nimic din frumuseţea lucrurilor naturale pe care le-a creat Dumnezeu spre desfătarea simţurilor şi înălţarea sufletului. În zdrenţe şi pe jumătate morţi de foame, ei trăiesc în mijlocul viciului şi depravării, cu caracterul modelat de ticăloşia şi păcatul care îi înconjoară. Copiii aud Numele lui Dumnezeu numai luat în deşert. Vorbirea murdară, imprecaţiile şi înjurăturile le umplu urechile. Mirosul greu de alcool şi tutun, duhoarea îngreţoşătoare şi degradarea morală le strică simţurile. Astfel, o mulţime de oameni sunt pregătiţi să devină infractori, vrăjmaşi ai societăţii care i-a lăsat pradă mizeriei şi degradării.
26:4 Nu toţi săracii din mahalalele marilor oraşe aparţin acestei categorii. Bărbaţi şi femei cu teamă de Dumnezeu au fost aduşi în cea mai adâncă sărăcie prin boli şi nenorociri, adesea din cauza stratagemelor necinstite ale celor care trăiesc prădându-şi semenii. Mulţi dintre cei care sunt cinstiţi şi bine intenţionaţi devin săraci din cauza lipsei unei calificări într-o meserie. Din pricina ignoranţei lor, ei nu sunt capabili să se lupte cu dificultăţile vieţii. Rătăcind prin oraşe, de multe ori nu reuşesc să-şi găsească de lucru. Împresuraţi de priveliştea şi zgomotele viciului, ei sunt supuşi unor ispite îngrozitoare. Trăind împreună cu cei vicioşi şi degradaţi şi adesea fiind etichetaţi ca făcând parte din aceeaşi tagmă, numai printr-o luptă supraomenească, printr-o putere care s-o depăşească pe cea limitată, umană, mai pot fi opriţi să nu se scufunde în aceleaşi adâncuri. Mulţi se ţin cu îndârjire de integritatea lor, alegând mai degrabă să sufere decât să păcătuiască. În special această categorie de oameni are nevoie de ajutor, compasiune şi încurajare.
26:5 Dacă cei săraci, acum îngrămădiţi în marile oraşe, ar putea găsi case la ţară, nu numai că şi-ar putea câştiga traiul, dar ar găsi sănătate şi fericire, care acum le sunt necunoscute. Partea lor ar fi munca grea, o hrană simplă, o economie strictă, adesea greutăţi şi privaţiuni. Dar ce binecuvântare şi-ar însuşi părăsind oraşul, cu ispitele sale atrăgătoare către rău, cu fierberea şi
26:6 nelegiuirea sa, cu mizeria şi murdăria sa - dacă l-ar părăsi pentru liniştea, pacea şi puritatea de la ţară!
26:7 Dacă mulţi dintre cei care trăiesc la oraş, care nu au nici un petic de iarbă verde pe care să calce, care an după an au
26:8 privit de la fereastra lor o curte murdară şi nişte alei înguste, nişte ziduri de cărămidă, care au avut ca privelişte cerurile întunecate de praf şi fum - dacă aceştia ar putea fi luaţi şi duşi în vreun district agricol, înconjurat de câmpii verzi, de păduri, dealuri şi râuri, cu cerul senin şi aerul proaspăt de ţară, aproape totul le-ar părea un paradis.
26:9 Lipsiţi într-o mare măsură de contactul cu oamenii şi dependenţa de ei şi izolaţi de obiceiurile şi "vorbele de duh" corupătoare ale lumii, de agitaţia ei, s-ar apropia mai mult de inima naturii. Prezenţa lui Dumnezeu ar fi mult mai reală pentru ei. Mulţi ar învăţa lecţia dependenţei de El. Prin natură, ei ar auzi glasul Său, rostind către inimile lor cuvinte despre pacea şi iubirea Sa, iar mintea, sufletul şi trupul ar primi puterea vindecătoare, dătătoare de viaţă.
26:10 Ca să poată deveni vreodată oameni muncitori şi independenţi din punct de vedere material, foarte mulţi au nevoie neapărat de asistenţă, încurajare şi instruire. Există o mulţime de familii sărace pentru care nici o lucrare misionară n-ar fi mai bună ca aceea de a-i ajuta să se instaleze la ţară şi să înveţe cum să lucreze pământul, ca să-şi scoată cele necesare traiului de pe urma sa.
26:11 Necesitatea unui asemenea ajutor nu se restrânge numai la cei care vin de la oraş. Chiar şi la ţară, cu toate posibilităţile unei vieţi mai bune care există acolo, mulţi dintre cei săraci sunt în mare încurcătură. Comunităţi întregi sunt lipsite de educaţie pe linia sănătăţii şi lucrării practice. Sunt familii care trăiesc în cocioabe, cu mobilier şi îmbrăcăminte sărace, fără unelte, fără cărţi, lipsite atât de confort şi bunuri utilitare, cât şi de mijloace culturale. Suflete abrutizate, trupuri slabe şi deformate, acestea descoperă rezultatele unei eredităţi sărace şi ale unor obiceiuri greşite. Aceşti oameni trebuie educaţi pornind de la zero. Ei au dus o viaţă de lenevie, lipsită de energie, stricată, şi au nevoie să fie învăţaţi să-şi schimbe obiceiurile.
26:12 Cum pot fi conştientizaţi de necesitatea schimbării lor? Cum pot fi îndrumaţi către un ideal de viaţă mai înalt? Cum pot fi ajutaţi să se ridice? Ce poate fi făcut acolo unde domneşte sărăcia, cu care trebuie să te lupţi la fiecare pas? Desigur, lucrarea este dificilă. Nu va avea loc reforma necesară până când oamenii nu sunt ajutaţi de o putere din afara lor. Scopul lui Dumnezeu este ca atât cei bogaţi, cât şi cei săraci să fie strâns uniţi prin legăturile simpatiei şi ajutorării. Cei care au mijloace, talente şi calităţi trebuie să le folosească pentru binecuvântarea semenilor lor.
26:13 Fermierii creştini pot face o reală lucrare misionară, ajutându-i pe cei săraci să-şi găsească nişte cămine la ţară şi să-i înveţe cum să lucreze pământul şi să-l facă productiv. Învăţaţi-i cum să folosească uneltele agricole, cum să cultive diferitele soiuri de plante, cum să sădească şi să îngrijească livezile.
26:14 Mulţi care lucrează pământul nu reuşesc să asigure rezultate profitabile din pricina neglijenţei lor. Livezile lor de pomi fructiferi nu sunt îngrijite corespunzător, culturile nu sunt puse la timpul potrivit şi doar se zgârie la suprafaţă când se ară pământul. Ei pun insuccesul lor pe seama neproductivităţii pământului. Adesea, se aduce o mărturisire falsă când se dă vina pe pământul care, dacă ar fi lucrat cum se cuvine, ar aduce roade bogate. Planurile înguste, puţina energie depusă şi studiul insuficient cu privire la cele mai bune metode care trebuie adoptate reclamă cu putere schimbarea acestei stări de lucruri.
26:15 Toţi cei care au bunăvoinţă trebuie să fie învăţaţi care sunt metodele corecte. Dacă unii nu doresc să le vorbiţi despre idei avansate, lecţiile să fie predate în tăcere. Continuaţi cultivarea propriului vostru pământ. Aruncaţi vecinilor câte un cuvânt când puteţi şi lăsaţi ca recolta să vorbească de la sine în favoarea metodelor corecte. Demonstraţi ce se poate face cu pământul când este lucrat cum trebuie.
26:16 Ar trebui să se dea atenţie creării unor locuri de muncă diferite, astfel încât familiile sărace să găsească de lucru. Dulgherii, fierarii şi practic oricine cunoaşte o anumită meserie ar trebui să simtă răspunderea de a-i învăţa şi ajuta pe cei necunoscători şi lipsiţi de ocupaţie.
26:17 În lucrarea pentru cei săraci există un câmp larg de slujire, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Bucătăreasa eficientă, gospodina, croitoreasa, sora medicală - e nevoie de ajutorul tuturor. Membrii unor gospodării sărace să fie învăţaţi cum să gătească, să-şi confecţioneze şi să-şi repare propria îmbrăcăminte, cum să îngrijească de cei bolnavi, cum să aibă grijă de cămin aşa cum trebuie. Băieţii şi fetele să fie învăţaţi foarte bine o meserie sau să fie formaţi într-o ocupaţie utilă.