English Home Romanian Home
Electronic Bible Online Pages Multi Language Phone Application One Language d/">Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Electronic Books Online Pages Build Ebook Phone Application Download Ebook Phone Application Download Desktop Application Download Ipod / MP4 Player Package Electronic Online Mobile Pages
Create Bible Application Create E-Books Application
Credits News
About our project   |    Mobile Pages   |   
Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Divina vindecare

Adventist

Romanian

Printable ModePrintable Mode

Divina vindecare, 19


19:1 MISIONARI CARE SE ÎNTREŢIN SINGURI

19:2 Misionarii care se întreţin singuri pot lucra cu succes în multe locuri. Ca misionar independent a lucrat apostolul Pavel, pentru răspândirea cunoaşterii lui Hristos în întreaga lume. Deşi predica zilnic Evanghelia în marile oraşe din Asia şi Europa, el lucra la atelierul unui meşteşugar, pentru întreţinerea sa şi a tovarăşilor săi. Cuvintele de despărţire adresate prezbiterilor din Efes, care arătau ce fel de muncă presta, conţin lecţii preţioase pentru fiecare lucrător al Evangheliei:

19:3 "Ştiţi cum m-am purtat cu voi în toată vremea", a zis el. (...) "Ştiţi că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos, şi nu m-am temut să vă propovăduiesc şi să vă învăţ înaintea norodului şi în case (...) N-am râvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva. Singuri ştiţi că mâinile acestea au lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine. În toate privinţele v-am dat o pildă, şi v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care Însuşi a zis: 'Este mai ferice să dai decât să primeşti'." (Fapte 20,18-35)

19:4 Astăzi, dacă ar fi pătrunşi de acelaşi spirit al jertfirii de sine, mulţi ar putea face o lucrare bună într-un mod asemănător. În lucrarea evanghelistică, să pornească împreună câte doi sau mai mulţi. Să-i viziteze pe oameni, rugându-se, cântând, dând învăţătură, explicând Scripturile şi slujind celor bolnavi. Unii se pot întreţine ca librari ambulanţi [Sau colportori. Poate că expresia "librar ambulant" este mai fericită decât cuvântul "colportor", din pricina conotaţiei defavorabile a acestuia din urmă. (n.tr.) ] , alţii, asemenea apostolului, pot practica o anumită meserie

19:5 sau pot depune eforturi în alte tipuri de munci. În timp ce înaintează în acea lucrare, dându-şi seama de neputinţa lor, dar depinzând cu umilinţă de Dumnezeu, ei câştigă o experienţă binecuvântată. Domnul Isus merge înaintea lor, iar ei găsesc favoare şi ajutor printre cei bogaţi şi printre cei săraci.

19:6 Cei care s-au pregătit pentru lucrare misionară medicală pentru alte ţări ar trebui să fie încurajaţi să meargă fără nici o întârziere acolo unde cred că pot lucra şi să înceapă să muncească printre cei din acel popor, învăţându-le limba în timp ce lucrează. Foarte curând, ei vor fi în stare să predice adevărurile simple din Cuvântul lui Dumnezeu.

19:7 Este nevoie în întreaga lume de soli ai îndurării. Familii creştine sunt chemate să meargă în comunităţi care se află în întuneric şi eroare, să meargă în câmpuri din străinătate, să afle care sunt nevoile semenilor lor şi să lucreze pentru cauza Maestrului. Dacă asemenea familii s-ar stabili în locurile întunecate ale pământului, locuri în care oamenii sunt învăluiţi în negură spirituală, şi ar lăsa ca lumina lui Hristos

19:8 să strălucească prin ei, ce lucrare nobilă s-ar înfăptui!

19:9 Această lucrare reclamă jertfire de sine. În timp ce mulţi aşteaptă ca toate obstacolele să fie îndepărtate, lucrarea pe care ar putea-o face rămâne nefăcută şi mulţimi de oameni mor fără nădejde şi fără Dumnezeu. Unii, de dragul avantajelor comerciale sau pentru a dobândi date ştiinţifice, se vor aventura în regiuni în care nu sunt aşezări omeneşti şi vor îndura cu bucurie sacrificii şi greutăţi; dar, de dragul semenilor lor, cât de puţini sunt gata să meargă împreună cu familiile lor în regiunile care au nevoie de Evanghelie!

19:10 Să ajungem la oameni, oriunde ar fi ei şi oricare ar fi condiţia şi poziţia lor socială, şi să-i ajutăm în orice mod posibil - aceasta este slujire adevărată. Printr-un asemenea efort, puteţi câştiga inimi şi deschide o uşă înaintea sufletelor care pier.

19:11 În tot timpul lucrării voastre, amintiţi-vă că sunteţi legaţi de Hristos, că sunteţi o parte din marele plan de răscumpărare. Iubirea lui Hristos trebuie să curgă în viaţa voastră într-un şuvoi vindecător, dătător de viaţă. În timp ce căutaţi să-i trageţi pe alţii în cercul iubirii Sale, faceţi în aşa fel încât puritatea exprimării voastre, altruismul slujirii voastre, bucuria ce străluceşte pe înfăţişarea voastră să dea mărturie despre puterea harului Său. Aduceţi înaintea lumii o reprezentare a Sa de o asemenea puritate şi neprihănire, încât oamenii să-L privească în toată frumuseţea Sa.

19:12 Este aproape nefolositor să încercăm să-i reformăm pe alţii, atacând ceea ce noi am putea privi ca fiind obiceiuri greşite. Rezultatele unor asemenea eforturi aduc adesea mai mult rău decât bine. În discuţia Sa cu femeia samariteancă, în loc să dispreţuiască fântâna lui Iacov, Hristos a prezentat ceva mai bun. "Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: 'Dă-Mi să beau', tu ai fi cerut să bei şi El ţi-ar fi dat apă vie" (Ioan 4,10). El a deviat discuţia către comoara pe care o avea de oferit, dându-i femeii ceva

19:13 mai bun decât ceea ce avea ea, chiar apa vie, bucuria şi nădejdea Evangheliei.

19:14 Aceasta este o ilustraţie a modului în care trebuie să lucrăm. Trebuie să le oferim oamenilor ceva mai bun decât ceea ce au ei, însăşi pacea lui Hristos, care depăşeşte orice înţelegere. Trebuie să le spunem despre Legea sfântă a lui Dumnezeu, transcrierea caracterului Său şi o expresie a ceea ce El doreşte să devenim. Arătaţi-le cum slava nepieritoare a cerului este infinit superioară bucuriilor şi plăcerilor fugare ale lumii. Spuneţi-le despre libertatea şi odihna pe care le pot afla în Mântuitorul. "Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete" (Ioan 4,14), a declarat El.

19:15 Înălţaţi-L pe Isus, strigând: "Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii" (Ioan 1,29). Numai El poate satisface dorinţa fierbinte a inimii şi poate da pace sufletului.

19:16 Dintre toţi oamenii din lume, reformatorii ar trebui să fie cei mai dezinteresaţi, cei mai blânzi, cei mai politicoşi. În vieţile lor, ar trebui să se vadă adevărata bunătate a faptelor dezinteresate. Lucrătorul care dă pe faţă lipsă de amabilitate, care arată nerăbdare faţă de neştiinţa sau îndărătnicia altora, care vorbeşte precipitat sau acţionează fără să reflecteze mai întâi, poate închide uşa inimilor, încât să nu mai poată ajunge niciodată la ele.

19:17 Aşa cum roua şi ploile liniştite cad asupra plantelor care se ofilesc, tot aşa de blânde să fie şi cuvintele voastre, când căutaţi să-i scoateţi pe oameni din întunericul în care se află. Planul lui Dumnezeu este ca mai întâi să atingă inima. Trebuie să rostim adevărul cu iubire, având încredere că El îi va da putere pentru transformarea vieţii. Duhul Sfânt va lipi de suflet cuvântul care este rostit cu iubire.

19:18 Din fire, suntem egocentrici şi prea siguri de noi înşine. Dar, când învăţăm lecţiile pe care Hristos doreşte să ni le predea, devenim părtaşi ai naturii Sale; din acel moment, trăim viaţa Sa. Exemplul minunat al lui Hristos, blândeţea de neegalat cu care a pătruns în sentimentele altora, plângând cu cei care plângeau, bucurându-Se cu cei care se bucurau, trebuie să aibă

19:19 o influenţă profundă asupra caracterului tuturor celor care Îl urmează cu sinceritate. Prin cuvinte şi fapte pline de bunătate, ei vor încerca să netezească drumul pentru picioarele obosite.

19:20 "Domnul Dumnezeu, mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez printr-un cuvânt spus la vreme [Traducătorul nu a găsit expresia "la vreme" în variantele biblice care i-au fost la îndemână. În traducerea "King James", se pare, sintagma amintită este explicită, presupunând - dacă mai este nevoie! - că acela care mângâie găseşte, prin providenţa divină, momentul cel mai potrivit pentru a-l încuraja şi ridica pe cel deznădăjduit. Departe deci de a fi o eroare, textul se circumscrie învăţăturii biblice şi este sprijinit de Scriptură contextual şi prin versete cu conţinut similar (vezi 2 Timotei 4,2 - n.tr.). ] celui obosit" (Isaia 50,4).

19:21 Toţi cei din jurul nostru sunt suflete rănite. Le putem găsi aici, acolo, pretutindeni. Să-i descoperim pe aceşti suferinzi şi să le spunem un cuvânt la vreme, pentru a le mângâia inimile. Să fim întotdeauna canale prin care vor curge apele înviorătoare ale compasiunii.

19:22 În toate legăturile pe care le stabilim cu alţii, trebuie să ne amintim că în experienţa altora există capitole ascunse de privirea muritorilor. Pe paginile memoriei există istorii triste, care sunt păzite cu sfinţenie de ochi curioşi. Acolo sunt înregistrate bătălii lungi, grele, cu împrejurările lor apăsătoare, poate necazuri în viaţa de familie, care slăbesc zi de zi curajul, încrederea şi credinţa. Cei care duc bătălia vieţii în condiţii foarte nefavorabile pot fi întăriţi şi încurajaţi prin mici atenţii, care nu costă decât efortul de a iubi. Pentru astfel de persoane, faptul de a-şi simţi mâna prinsă întru ajutor de către un prieten adevărat valorează mai mult decât aur sau argint. Cuvintele pline de bunătate sunt tot atât de binevenite ca şi zâmbetul îngerilor.

19:23 Există mulţimi de oameni care se luptă cu sărăcia, fiind siliţi să trudească din greu pentru o plată mică şi incapabili să-şi asigure mai mult decât strictul necesar al vieţii. Munca grea şi lipsurile, fără vreo speranţă că i-ar aştepta şi lucruri mai bune, fac ca povara să le fie foarte grea. Când durerea şi boala se alătură acestora, povara este aproape insuportabilă. Epuizaţi de griji şi apăsaţi, ei nu ştiu încotro să apuce pentru a fi uşuraţi. Compătimiţi-i, fiindu-le aproape în încercări, necazuri şi dezamăgiri. Acest lucru vă va deschide calea pentru a-i ajuta. Vorbiţi-le despre făgăduinţele lui Dumnezeu, rugaţi-vă cu şi pentru ei, inspiraţi-le nădejde.

19:24 Cuvintele de înviorare şi încurajare rostite atunci când sufletul este bolnav, iar pulsul curajului este scăzut - acestea sunt privite de Mântuitorul ca fiind spuse către El Însuşi. Când inimile sunt înviorate, îngerii cereşti privesc, aprobând încântaţi.

19:25 Veac după veac, Domnul a încercat mereu să trezească în sufletele oamenilor sentimentul frăţiei lor divine. Fiţi împreună lucrători cu El! În timp ce neîncrederea şi înstrăinarea cuprind întreaga lume, ucenicii lui Hristos trebuie să dea pe faţă acel spirit care domneşte în ceruri.

19:26 Vorbiţi aşa cum ar vorbi El, purtaţi-vă aşa cum S-ar purta El. Descoperiţi neîncetat farmecul caracterului Său. Descoperiţi acea bogăţie a iubirii care stă la baza tuturor învăţăturilor Sale şi a tuturor raporturilor Sale cu oamenii. Cei mai umili lucrători, cooperând cu Hristos, pot atinge corzi ale căror vibraţii vor răsuna până la marginile pământului şi se vor aduna într-un cânt ce va străbate veacurile nesfârşite.

19:27 Inteligenţele cereşti aşteaptă să coopereze cu uneltele omeneşti, pentru a putea descoperi lumii ce pot deveni fiinţele umane şi, prin unirea cu divinul, ce poate fi înfăptuit pentru salvarea sufletelor care sunt gata să piară. Nu există nici o limită a măsurii în care poate fi folositor cineva care, punând eul deoparte, face loc lucrării Duhului Sfânt asupra inimii sale şi duce o viaţă pe deplin consacrată lui Dumnezeu. Toţi cei care se consacră trup, suflet şi spirit în slujba Sa vor primi în mod constant noi înzestrări cu puteri fizice, mintale şi spirituale. Rezervele inepuizabile ale cerului le stau la dispoziţie. Hristos le dă suflarea propriului Său Duh, viaţa propriei Sale vieţi. Duhul Sfânt pune la lucru cele mai înalte puteri ale Sale în minte şi inimă. Prin harul dat nouă, putem dobândi biruinţe care, din pricina părerilor noastre eronate, preconcepute, a defectelor de caracter şi a puţinei noastre credinţe, au părut imposibile.

19:28 Cel care se oferă cu totul Domnului spre slujire, fără a reţine nimic, primeşte putere pentru atingerea unor rezultate nemăsurat de mari. Dumnezeu va face lucruri mari pentru aceştia. El va lucra asupra minţilor oamenilor, astfel încât chiar în această lume se va vedea în vieţile lor o împlinire a făgăduinţei stării lor viitoare.

19:29 Pustia şi ţara fără apă se vor bucura; pustietatea se va înveseli, şi va înflori ca trandafirul; se va acoperi cu flori, şi va sări de bucurie, cu cântece de veselie şi strigăte de biruinţă, căci i se va da slava Libanului, strălucirea Carmelului şi a Saronului. Vor vedea slava Domnului, măreţia Dumnezeului nostru. "Întăriţi mâinile slăbănogite, şi întăriţi genunchii care se clatină. Spuneţi celor slabi de inimă: 'Fiţi tari, şi nu vă temeţi: Iată Dumnezeul vostru!'" (...)

19:30 Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor; atunci şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va cânta de bucurie; căci în pustie vor ţâşni ape, şi în pustietate pâraie; marea de nisip se va preface în iaz şi pământul uscat în izvoare de apă (...) Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea cea sfântă: nici un om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi; cei ce vor merge pe ea, chiar şi cei fără minte, nu vor putea să se rătăcească. Pe calea aceasta nu va fi nici un leu, şi nici o fiară sălbatică nu va apuca pe ea, nici nu va fi întâlnită pe ea, ci cei răscumpăraţi vor umbla pe ea. Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce, şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria, îi vor apuca iar durerea şi gemetele vor fugi. (Isaia 35,1-10)

19:31 Ajutându-i pe cei ispitiţi

19:32 "Cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi unul pe celălalt."

19:33 Hristos ne-a iubit nu pentru că noi L-am fi iubit mai înainte, ci, "pe când eram noi păcătoşi", El a murit pentru noi. El nu ne tratează după cum am merita. Deşi după păcatele noastre merităm condamnarea, El nu ne osândeşte. An după an, El ne-a suportat slăbiciunea şi neştiinţa, nerecunoştinţa şi încăpăţânarea. În ciuda rătăcirilor noastre, împietririi inimii, neglijării Cuvântului Său Sfânt, mâna Sa este încă întinsă.

19:34 Harul este un atribut al lui Dumnezeu, exercitat faţă de fiinţele omeneşti nedemne. Noi nu l-am căutat - acesta a fost trimis în căutarea noastră. Dumnezeu are plăcere să-Şi reverse harul asupra noastră nu pentru că suntem vrednici, ci pentru că suntem deznădăjduit de nevrednici. Singura pretenţie pe care o putem aduce pentru a primi îndurarea Sa este însăşi marea noastră nevoie de a o avea.

19:35 Prin Isus Hristos, Domnul Dumnezeu Îşi întinde mâna cât este ziua de mare, invitându-i pe cei păcătoşi şi căzuţi. El doreşte să îi primească pe toţi. Toţi sunt bineveniţi. Este slava Sa să-l ierte şi pe cel mai păcătos. El va lua prada de la cel puternic, îl va elibera pe prizonier, va scoate tăciunele din foc. Va coborî lanţul de aur al îndurării Sale în cele mai mari adâncimi ale ticăloşiei umane şi va ridica sufletul degradat, contaminat de păcat.

19:36 Fiecare fiinţă omenească este obiectul interesului iubitor al Celui care Şi-a dat viaţa pentru a-i putea aduce pe oameni înapoi la Dumnezeu. Sufletele vinovate şi lipsite de ajutor, gata să fie distruse de şireteniile şi capcanele lui Satana, sunt îngrijite aşa cum un păstor îngrijeşte de oile turmei sale.

19:37 Exemplul Mântuitorului trebuie să fie modelul slujirii pe care o acordăm celor ispitiţi şi greşiţi. Noi trebuie să manifestăm faţă de alţii acelaşi interes, blândeţe şi îndelungă răbdare pe care a manifestat-o El faţă de noi. "Cum v-am iubit Eu", spune El, "aşa să vă iubiţi şi voi unul pe altul" (Ioan 13,32). Dacă Hristos locuieşte în noi, vom da pe faţă iubirea Sa dezinteresată faţă de toţi cu care avem de-a face. Văzând bărbaţi şi femei care au nevoie de înţelegere şi ajutor, să nu întrebăm: "Sunt ei vrednici?", ci "Cum le pot fi de folos?"

19:38 Fie că sunt bogaţi, fie că sunt săraci, liberi sau robi, mari sau mici, toţi sunt moştenirea lui Dumnezeu. Cel care Şi-a dat viaţa pentru a răscumpăra pe om vede în fiecare fiinţă umană o valoare care depăşeşte orice evaluare a oamenilor mărginiţi. Din taina şi gloria crucii, noi trebuie să descoperim la cât estimează Domnul Isus

19:39 valoarea sufletului. Când facem aceasta, vom simţi că fiinţele omeneşti, oricât de degradate ar fi, au costat prea mult pentru a fi tratate cu răceală sau dispreţ. Ne vom da seama de importanţa lucrării pentru semenii noştri, astfel încât să poată fi înălţaţi până la tronul lui Dumnezeu.

19:40 Banul pierdut, din parabola Mântuitorului, măcar că zăcea în murdărie şi gunoi, era totuşi o piesă de argint. Posesoarea lui l-a căutat pentru că era de valoare. Tot aşa, orice suflet, oricât de degradat de păcat, trece în ochii lui Dumnezeu ca preţios. Aşa cum banul purta chipul şi inscripţia puterii cârmuitoare, tot aşa şi omul purta la crearea sa chipul şi inscripţia lui Dumnezeu. Deşi stricată şi ştearsă acum prin influenţa păcatului, urmele acestei inscripţii rămân asupra fiecărui suflet. Dumnezeu doreşte să îndrepte acel suflet şi să-l remodeleze după propriul Său chip, în neprihănire şi sfinţenie.

19:41 Cât de puţin ne potrivim cu Hristos în ceea ce ar trebui să fie cea mai trainică legătură dintre noi şi El - compasiunea pentru sufletele depărtate, vinovate, suferinde, moarte în păcate şi fărădelege! Lipsa de omenie este cel mai mare păcat al nostru. Mulţi cred că ei reprezintă dreptatea lui Dumnezeu, în timp ce eşuează total în reprezentarea blândeţii şi marii Sale iubiri. Adesea, aceia pe care ei îi întâmpină cu rigiditate şi severitate se află sub presiunea ispitei. Satana se luptă cu aceste suflete, iar cuvintele dure, lipsite de simpatie, le descurajează şi le fac să cadă pradă puterii ispititorului.

19:42 Cum să abordăm modurile diferite de gândire este o chestiune delicată. Numai Acela care citeşte inima ştie cum să-i aducă pe oameni la pocăinţă. Numai înţelepciunea Sa ne poate asigura succesul în încercarea de a-i sensibiliza pe cei pierduţi. Poţi privi de sus, cu gâtul ţeapăn, simţind că "eu sunt mai sfânt decât tine şi nu contează cât de corect este raţionamentul tău sau cât de adevărate sunt cuvintele tale"; acestea nu vor atinge niciodată inimile. Dragostea lui Hristos, manifestată

19:43 în cuvânt şi faptă, îşi va croi drum către suflet, când repetarea preceptelor sau argumentelor nu va aduce nici un rezultat.

19:44 Avem nevoie de mai multă simpatie ca aceea arătată de Hristos; simpatie nu doar pentru cei care ne par fără greşeală, ci simpatie pentru bietele suflete suferinde, care se află în stare de conflict, care cad adesea în greşeală, care păcătuiesc şi se pocăiesc, care sunt ispitite şi descurajate. Avem datoria să mergem la semenii noştri, asemenea milostivului nostru Mare Preot, şi să le înţelegem neputinţele.

19:45 Pe cei fără căpătâi i-a chemat Hristos, pe vameş şi pe păcătos, iar prin bunătatea Sa plină de iubire, i-a silit să vină la El. Singurii oameni pe care nu i-a băgat niciodată în seamă au fost aceia care se ţineau deoparte, în iubirea pe care o aveau pentru ei înşişi, şi se uitau dispreţuitori asupra celorlalţi.

19:46 "Ieşiţi la drumuri şi la garduri şi siliţi-i să intre", ne porunceşte Hristos, "ca să mi se umple casa." În ascultare de acest cuvânt, trebuie să mergem la păgânii care sunt în apropiere de noi şi la aceia care sunt departe. "Vameşii şi desfrânatele" trebuie să audă invitaţia Mântuitorului. Prin bunătatea şi îndelunga răbdare a solilor Săi, invitaţia devine o putere coercitivă, spre ridicarea celor scufundaţi în cele mai mari adâncimi ale păcatului.

19:47 Raţiunile de ordin creştin ne cer să lucrăm urmărind în mod constant ţelul nostru, cu un interes neabătut, cu o stăruinţă mereu mai mare, pentru sufletele pe care Satana caută să le distrugă. Nimic nu trebuie să ne îngheţe energia pe care o punem cu seriozitate şi pasiune în lucrarea de salvare a celor pierduţi.

19:48 "De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna. De veţi voi şi veţi asculta, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării" (Isaia 1,18.19).

19:49 Observaţi cum se descoperă, peste tot în Cuvântul lui Dumnezeu, acest spirit de urgenţă, de implorare a oamenilor să vină la Hristos. Trebuie să folosim orice ocazie, în particular şi în public, prezentând orice argument, descoperind orice motiv de o greutate infinită, pentru a-i atrage pe oameni la Mântuitorul. Cu toată puterea noastră, trebuie să-i facem să se uite la Isus şi să

19:50 accepte viaţa Lui de sacrificiu şi tăgăduire de sine. Trebuie să arătăm că aşteptăm de la ei să aducă bucurie inimii lui Hristos prin folosirea tuturor darurilor Sale, pentru onoarea Numelui Său.

19:51 MÂNTUIŢI PRIN SPERANŢĂ

19:52 "Căci în nădejdea aceasta am fost mântuiţi" (Romani 8,24). Cei căzuţi trebuie aduşi acolo unde pot simţi că nu este prea târziu să devină bărbaţi integri. Hristos l-a onorat pe om prin încrederea Sa, aducându-l astfel în postura de a-L cinsti la rândul său. El i-a tratat cu respect chiar şi pe aceia care căzuseră pe treptele cele mai de jos. Pentru Hristos, a fi în contact neîncetat cu vrăjmăşia, stricăciunea şi necurăţia însemna o durere continuă; însă El n-a rostit niciodată vreo expresie prin care să arate că sensibilitatea Sa suferise un şoc sau că gustul Său rafinat fusese ofensat. Oricare ar fi fost obiceiurile rele, prejudecăţile adânci sau pasiunile care stăpâneau fiinţele umane, El i-a întâmpinat pe toţi cu o blândeţe plină de milă. Când vom fi părtaşi ai Duhului Său, îi vom privi pe toţi oamenii ca pe fraţi, având aceleaşi ispite şi încercări, căzând adesea şi luptându-se să se ridice din nou, războindu-se cu descurajările şi dificultăţile, însetând după compasiune şi ajutor.

19:53 Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu. Să nu ne mai judecăm dar unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să nu faceţi nimic, care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire. (Romani 14, 12.13)

19:54 Atunci îi vom întâmpina într-un asemenea mod, încât să nu-i descurajăm sau să-i scârbim, ci să trezim speranţa în inimile lor. Când ei sunt astfel încurajaţi,

19:55 vor putea spune cu încredere: "Nu te bucura de mine, vrăjmaşă, căci chiar dacă am căzut, mă voi scula iarăşi, chiar dacă stau în întuneric, totuşi Domnul este Lumina mea!" "El îmi va apăra pricina şi-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină, şi voi privi dreptatea Lui" ( Mica 7,8.9).

19:56 Dumnezeu priveşte pe toţi locuitorii pământului. El le întocmeşte inima la toţi. ( Psalm 33,14.15)

19:57 Domnul Hristos ne îndeamnă, când ne ocupăm de cei ispitiţi şi greşiţi, să luăm seama "să nu fii ispitit şi tu" (Galateni 6,1).

19:58 Pătrunşi de sentimentul propriilor noastre slăbiciuni, vom avea compasiune pentru slăbiciunile altora.

19:59 "Căci cine te face deosebit? Ce lucru ai, pe care să nu-l fi primit?" (1 Corinteni 4,7). "Unul singur este Învăţătorul vostru (...) şi voi toţi sunteţi fraţi" (Matei 23,8). "Dar pentru ce judeci tu pe fratele tău? Sau pentru ce dispreţuieşti tu pe fratele tău?" (Romani 14,10). "Să nu ne mai judecăm dar unii pe alţii. Ci mai bine judecaţi să nu faceţi nimic care să fie pentru fratele vostru o piatră de poticnire sau un prilej de păcătuire" (Romani 14,13).

19:60 Întotdeauna este umilitor să ţi se arate greşelile. Nimeni nu trebuie să amărască experienţa cuiva şi mai mult prin admonestări inutile. Nimeni nu a fost recâştigat vreodată prin certare; dar mulţi au fost respinşi în felul acesta şi au fost conduşi să-şi oţelească inimile împotriva unei convingeri proprii. Un duh blând, o purtare gingaşă, care să te câştige, îi pot salva pe cei greşiţi şi pot acoperi o mulţime de păcate.

19:61 Apostolul Pavel a găsit necesar să condamne răul, dar cu câtă grijă a căutat să arate că era un prieten al celor greşiţi! Cu câtă nelinişte le-a explicat motivul purtării sale! I-a făcut să înţeleagă faptul că, provocându-le lor durere, şi-ar fi provocat durere lui însuşi. El şi-a arătat încrederea şi simpatia faţă de aceia care se luptau să iasă biruitori.

19:62 "V-am scris cu multă mâhnire şi strângere de inimă", a spus el, "cu ochii scăldaţi în lacrimi, nu ca să vă întristaţi, ci ca să vedeţi dragostea nespus de mare pe care o am

19:63 faţă de voi" (2 Corinteni 2,4). "Măcar că v-am întristat prin epistola mea, nu-mi pare rău, (...) acum mă bucur, nu pentru că aţi fost întristaţi, ci pentru că întristarea voastră v-a adus la pocăinţă. (...) Căci uite, tocmai întristarea aceasta a voastră după voia lui Dumnezeu, ce frământare a trezit în voi! Şi ce cuvinte de dezvinovăţire! Ce mânie! Ce frică! Ce dorinţă aprinsă! Ce râvnă! Ce pedeapsă! În toate voi aţi arătat că sunteţi curaţi în privinţa aceasta. (...) De aceea am fost mângâiaţi" (2 Corinteni 7,8-13).

19:64 "Mă bucur că mă pot încrede în voi în toate privinţele" (2 Corinteni 7,16). "Mulţumesc Dumnezeului meu pentru toată aducerea aminte, pe care o păstrez faţă de voi. În toate rugăciunile mele, mă rog pentru voi toţi, cu bucurie, pentru partea pe care o luaţi la Evanghelie, din cea dintâi zi până acum. Sunt încredinţat că Acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos. Este drept să gândesc astfel despre voi toţi, fiindcă vă port în inima mea" (Filipeni 1,3-5; 1,6.7). "De aceea, prea iubiţii şi mult doriţii mei fraţi, bucuria şi cununa mea, rămâneţi astfel tari în Domnul, prea iubiţilor!" (Filipeni 4,1). "Acum, da, trăim, fiindcă voi staţi tari în Domnul" (1 Tesaloniceni 3,8).

19:65 Pavel le-a scris acestor fraţi, exprimându-se: "sfinţi în Hristos Isus"; dar el nu le scria celor care aveau un caracter desăvârşit. El le-a scris unor bărbaţi şi femei care luptau împotriva ispitei şi care se aflau în primejdia de a cădea. El le-a îndreptat atenţia către Dumnezeul păcii, care a adus înapoi dintre cei morţi pe Domnul nostru Isus, Marele Păstor al oilor. El i-a asigurat că, "prin sângele legământului veşnic", El vă va face "desăvârşiţi în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui, şi să lucreze în noi ce-I este plăcut, prin Isus Hristos" (Evrei 13,20.21).

19:66 Când cineva care este vinovat îşi dă seama de greşeala sa, fiţi atenţi să nu-i distrugeţi respectul faţă de sine însuşi. Nu-l descurajaţi prin

19:67 indiferenţă sau neîncredere. Nu spune: "Înainte să-i acord încrederea mea, am să aştept să văd dacă o să reziste." Adesea, tocmai această neîncredere îl face pe cel ispitit să se poticnească.

19:68 Ar trebui să ne străduim să înţelegem slăbiciunea altora. Nu prea ştim care sunt încercările inimii celor care au fost legaţi în lanţurile întunericului şi cărora le lipseşte hotărârea şi puterea morală. Cea mai vrednică de milă este starea în care se află cel care suferă sub povara remuşcărilor; acesta este ca unul paralizat, care se clatină şi cade în ţărână. El nu poate vedea nimic clar. Mintea îi este întunecată, nu ştie ce paşi să facă. Multe suflete nefericite sunt rău înţelese, dispreţuite, nenorocite şi agonizante - oi pierdute, rătăcitoare. Ele nu-L pot găsi pe Dumnezeu, şi cu toate acestea au o mare dorinţă de a avea pace şi iertare.

19:69 O, să nu spuneţi nici un cuvânt care să provoace o durere mai adâncă! Sufletului obosit de o viaţă de păcat, dar care nu ştie unde poate afla uşurare, prezentaţi-i-L pe Mântuitorul cel plin de compasiune. Luaţi-l de mână, ridicaţi-l, spuneţi-i cuvinte de încurajare şi de speranţă. Ajutaţi-l să prindă mâna Mântuitorului.

19:70 Ne descurajăm prea repede pentru sufletele care nu răspund de îndată la eforturile noastre. N-ar trebui să încetăm niciodată să lucrăm pentru un suflet câtă vreme există o licărire de nădejde. Pentru Răscumpărătorul nostru, care S-a jertfit pe Sine, aceste suflete sunt prea preţioase ca să fie lăsate cu uşurinţă în puterea ispititorului.

19:71 Trebuie să ne punem în locul celor ispitiţi. Luaţi în calcul puterea eredităţii, influenţa prieteniilor şi mediului rău în care au trăit, puterea obiceiurilor greşite. Să ne mai minunăm că, sub imperiul acestor influenţe, mulţi se strică? Să ne mai întrebăm de ce răspund atât de încet la eforturile depuse pentru ridicarea lor?

19:72 Adesea, când sunt câştigaţi pentru Evanghelie, aceia care păreau neciopliţi şi nepromiţători se vor afla printre cei mai loiali susţinători şi apărători. Ei nu sunt corupţi cu totul. Dincolo

19:73 de aparenţele exterioare nepromiţătoare, există porniri bune la care s-ar putea ajunge. Fără o mână de ajutor, mulţi nu s-ar redresa niciodată, însă ei pot fi ridicaţi printr-un efort răbdător, stăruitor. Asemenea persoane au nevoie de cuvinte pline de blândeţe, de atenţie acordată cu bunătate şi de un ajutor real. Ei au nevoie de acel sfat care nu va stinge slaba licărire de curaj în suflet. Lucrătorii care vin în contact cu ei să ţină seama de aceasta.

19:74 Vor fi găsiţi unii oameni ale căror minţi au fost degradate o perioadă de timp atât de mare, încât ei nu vor mai deveni niciodată în această viaţă ceea ce ar fi putut fi în împrejurări mai favorabile. Dar razele strălucitoare ale Soarelui neprihănirii pot lumina în suflet. Este privilegiul lor acela de a avea o viaţă care se măsoară cu viaţa lui Dumnezeu. Sădiţi în minţile lor gânduri înălţătoare, care înnobilează spiritul. Faceţi ca viaţa voastră să le arate clar care este diferenţa între viciu şi puritate, întuneric şi lumină. Faceţi ca în exemplul vostru să citească ce înseamnă să fii creştin. Hristos îi poate ridica şi pe cei mai păcătoşi şi poate pune, acolo unde vor fi recunoscuţi ca fiind copii ai lui Dumnezeu, moştenitori împreună cu Hristos ai unei moşteniri nemuritoare.

19:75 Prin miracolul harului divin, mulţi pot fi pregătiţi să ducă vieţi folositoare. Dispreţuiţi şi părăsiţi, ei au ajuns teribil de descurajaţi; ei pot părea neclintiţi şi puternici. Dar sub lucrarea Duhului Sfânt, stupiditatea care face ca înălţarea lor să pară atât de lipsită de nădejde va dispărea. Mintea leneşă, înceţoşată, se va trezi. Robul păcatului va fi eliberat. Viciul va dispărea, iar neştiinţa va fi depăşită. Prin credinţa care lucrează prin iubire, inima va fi curăţită şi mintea luminată.

19:76 Lucrând pentru cei necumpătaţi

19:77 "Izbăveşte-i pe cei care sunt duşi la moarte şi ai grijă ca cei care sunt gata să fie ucişi să scape".

19:78 Orice reformă reală îşi are locul în lucrarea Evangheliei şi este îndreptată către înălţarea sufletului la o viaţă nouă, nobilă. În special reforma în cumpătare cere sprijinul lucrătorilor creştini. Ei ar trebui să atragă atenţia asupra acestei lucrări şi să facă din ea o activitate viabilă. Ei ar trebui să prezinte pretutindeni oamenilor principiile adevăratei cumpătări şi să cheme semnatari ai angajamentului de cumpătare. Ar trebui să se facă un efort serios pentru aceia care se află în robia obiceiurilor rele.

19:79 Pretutindeni, există de făcut o lucrare pentru aceia care au căzut din pricina necumpătării. În mijlocul bisericilor, a instituţiilor religioase şi a căminelor celor care mărturisesc că sunt creştini, mulţi tineri aleg calea către distrugere. Prin obiceiuri necumpătate, ei aduc asupra lor boala, iar prin lăcomia de a obţine bani pentru îngăduinţe păcătoase, ei ajung la practici necinstite. Sănătatea şi caracterul sunt ruinate. Străine de Dumnezeu, lepădate de societate, aceste biete suflete simt că sunt fără nădejde atât pentru viaţa aceasta, cât şi pentru cea viitoare. Inimile părinţilor sunt frânte. Oamenii vorbesc despre aceşti greşiţi ca fiind lipsiţi de speranţă. Însă Dumnezeu nu-i priveşte în acelaşi fel. El înţelege toate împrejurările care au făcut

19:80 din ei ceea ce sunt şi priveşte asupra lor cu milă. Aceasta este o clasă de persoane care au nevoie de ajutor. Să nu le dai niciodată ocazia să spună: "Nici unui om nu-i pasă de sufletul meu".

19:81 Printre victimele necumpătării, se numără oameni de orice condiţie şi profesie. Oameni având o poziţie înaltă, cu talente remarcabile şi mari realizări, au cedat îngăduinţei poftei până când au devenit incapabili să mai reziste ispitei. Unii dintre ei, care au avut odată avere, au rămas fără un cămin, fără prieteni, în suferinţă, mizerie, boală şi degradare. Ei şi-au pierdut stăpânirea de sine. Dacă nu li se întinde o mână de ajutor, ei se vor scufunda din ce în ce mai mult. În cazul acestora, cedarea în faţa plăcerilor nu este numai un păcat moral, ci şi o boală fizică.

19:82 Adesea, când îi ajutăm pe cei necumpătaţi, trebuie, aşa cum a făcut de atâtea ori Hristos, să acordăm mai întâi atenţie stării lor fizice. Ei au nevoie de hrană şi băutură absolut nestimulative, de îmbrăcăminte curată, de posibilitatea de a-şi păstra curăţenia fizică. Ei au nevoie să fie înconjuraţi de o atmosferă a unei influenţe creştine înălţătoare şi de ajutor. În fiecare oraş ar trebui să existe un loc în care cei ce sunt robi ai obiceiului rău să poată primi ajutor, pentru a rupe lanţurile care îi ţin legaţi. Băutura tare este privită de unii ca fiind singura alinare în necaz; dar lucrurile nu ar sta astfel dacă, în loc să joace rolul preotului şi al levitului, creştinii ar urma exemplul bunului samaritean.

19:83 Când avem de-a face cu victimele necumpătării, trebuie să ne amintim că nu lucrăm cu oameni sănătoşi, ci cu unii care, pe moment, se află sub puterea unui demon. Fiţi îngăduitori şi răbdători. Nu vă gândiţi la înfăţişarea urâtă, respingătoare, ci la viaţa preţioasă pentru răscumpărarea căreia a murit Hristos. Când beţivul ajunge să-şi dea seama de degradarea la care a ajuns, fă tot ce-ţi stă în putere să-i arăţi că-i eşti prieten. Nu rosti nici un cuvânt de admonestare. Nici un gest şi nici o privire să nu exprime reproşul sau dezaprobarea. Este foarte probabil ca bietul suflet să se blesteme singur. Ajută-l să se ridice. Spune-i cuvinte care îi vor încuraja credinţa. Caută

19:84 să întăreşti fiecare trăsătură bună a caracterului său. Învaţă-l cum să se înalţe. Arată-i că poate trăi în aşa fel, încât să câştige respectul semenilor săi. Ajută-l să vadă valoarea talentelor pe care i le-a dat Dumnezeu, dar pe care el a neglijat să le cultive.

19:85 Deşi voinţa i-a fost slăbită şi stricată, există nădejde pentru el în Hristos. El va trezi în inimă porniri mai înalte şi dorinţe mai sfinte. Încurajează-l să se prindă de nădejdea pusă înaintea lui în Evanghelie. Deschide Biblia înaintea celui ispitit care se luptă şi citeşte-i iarăşi şi iarăşi făgăduinţele lui Dumnezeu. Aceste făgăduinţe vor fi pentru el asemenea frunzelor din pomul vieţii. Continuă-ţi eforturile cu răbdare, până când se va prinde cu o mână tremurătoare şi cu bucurie recunoscătoare de nădejdea răscumpărării prin Hristos.

19:86 Trebuie să te ţii cu putere de cei pe care încerci să-i ajuţi, căci altfel nu vei avea niciodată biruinţă. Ei vor fi ispitiţi tot timpul să facă rău. Din nou şi din nou, ei vor fi aproape învinşi de dorinţa puternică de a bea ceva tare; din nou şi din nou, ei pot cădea; dar să nu-ţi încetezi lucrarea din pricina aceasta.

19:87 Ei s-au hotărât să facă un efort pentru a trăi pentru Hristos; dar puterea voinţei lor este slăbită şi trebuie să fie păziţi cu multă grijă de aceia care veghează asupra sufletelor, ca unii care trebuie să dea socoteală. Ei şi-au pierdut bărbăţia şi trebuie să şi-o recâştige. Mulţi trebuie să se lupte cu înclinaţii ereditare puternice către rău. Pofte anormale, impulsuri senzuale, iată ce moştenire au avut la naştere. Trebuie păziţi cu grijă împotriva acestora. Binele şi răul se luptă pentru stăpânire şi înăuntru, şi afară. Cei care n-au trecut prin asemenea experienţe niciodată nu pot cunoaşte ce putere aproape covârşitoare are pofta sau cu ce violenţă se desfăşoară conflictul dintre obiceiurile îngăduinţei de sine şi hotărârea de a fi cumpătat în toate lucrurile. Bătălia trebuie dată din nou şi din nou.

19:88 Mulţi care sunt atraşi de Hristos nu vor avea curajul moral de a continua războiul împotriva apetitului şi patimii. Dar

19:89 lucrătorul nu trebuie să se descurajeze din această pricină. Numai cei salvaţi din cele mai mari adâncimi apostaziază?

19:90 Aminteşte-ţi că nu lucrezi singur. Îngeri slujitori se unesc în serviciul acesta cu fiecare fiică sau fiu credincios al lui Dumnezeu. Şi Hristos este Cel care aduce refacerea. Însuşi marele Medic stă alături de lucrătorii Săi credincioşi, spunând sufletului care se pocăieşte: "Copile, păcatele îţi sunt iertate" (Marcu 2,5).

19:91 Mulţi sunt acei paria care se vor prinde de nădejdea pusă înaintea lor în Evanghelie şi vor intra în Împărăţia cerurilor, câtă vreme alţii, care au fost binecuvântaţi cu mari ocazii şi mare lumină - pe care nu le-au folosit - vor fi lăsaţi în întunericul de afară.

19:92 Victimele obiceiurilor rele trebuie să fie conştientizate să depună un efort pentru ei înşişi. Alţii se pot strădui cu cea mai adâncă seriozitate să-i ridice, harul lui Dumnezeu poate fi oferit fără plată, Domnul Hristos poate stărui fierbinte şi îngerii Săi pot sluji; dar totul va fi în van dacă nu se ridică ei înşişi să ducă bătălia pentru sufletul lor.

19:93 Ultimele cuvinte ale lui David către Solomon, pe atunci un tânăr care avea să primească în curând coroana lui Israel, au fost: "Întăreşte-te şi fii om" (1 Împăraţi 2,2). Fiecărui copil al umanităţii, candidat la coroana nemuririi, i se spun aceste cuvinte ale inspiraţiei: "Întăreşte-te şi fii om."

19:94 Cei care cedează înaintea plăcerilor trebuie să fie călăuziţi pentru a vedea şi simţi că este nevoie de o mare reformă pe tărâm moral, dacă vor să fie oameni. Dumnezeu îi cheamă să se ridice şi, în tăria lui Hristos, să-şi recâştige bărbăţia care le-a fost dată de Dumnezeu, dar care a fost sacrificată prin îngăduinţe păcătoase.

19:95 Simţind puterea îngrozitoare a ispitei, pornirea dorinţei care duce la îngăduinţă, mulţi oameni strigă cu disperare: "Nu pot să mă împotrivesc răului". Spune-le că pot, că trebuie să i se împotrivească. Este posibil să fi fost biruit din nou şi din nou, dar nu este neapărată nevoie să fie mereu aşa. Ei sunt slabi în ce priveşte puterea morală,

19:96 sub stăpânirea obiceiurilor dobândite printr-o viaţă de păcat. Făgăduinţele şi hotărârile pe care le iau sunt ca nişte funii de nisip. Amintirea promisiunilor şi angajamentelor încălcate le slăbeşte încrederea în propria lor sinceritate şi îi face să simtă că Dumnezeu nu-i poate primi şi nici nu se poate folosi de eforturile lor. Dar nu trebuie să se lase cuprinşi de disperare.

19:97 Cei care-şi pun încrederea în Hristos nu vor fi robiţi nici unui obicei sau tendinţă, ereditară sau cultivată. În loc să fie prizonierii naturii inferioare, ei trebuie să fie stăpâni peste orice poftă şi pasiune. Dumnezeu nu ne-a lăsat să ne luptăm împotriva

19:98 răuluPîn propria noastră tărie limitată. Oricare ar fi tendinţele noastre către rău, moştenite sau cultivate, le putem birui prin puterea pe care El este gata să ne-o ofere.

Printable Mode

Seek to any passage:


Book:
Chapter:
Paragraph:

Search the text:


Search in:
Terms:
Case insensitive:


Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here. Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.

Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.

1. Install a Zip Utility from Android Market.

2. Install a File Manager from Android Market.

3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.

4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).

5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.

6. Launch PhoneMe from your smartphone.

7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.

8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.


How to install the application in Java Mobile enabled phones

It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP) technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.

A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).

The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version. Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain the software to be installed on your mobile phone.

I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing, to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.

There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor) files. These JAD files has to be uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).

There are different methods to download the applications in your mobile phone as follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid

Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of the software.


1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
 

If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is enough to access https://biblephone.intercer.net/wap/  from the browser of the mobile phone, and to access the desired Bible version, and then to make an option about MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more). After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile phone.

Many phones have only this option for installing JAVA appplications.

2. By using the infrared port of the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.

If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared port of the computer (preferable laptop).

c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g. on the games or applications directories). After you made this selection, the file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have larger fonts, full screen display etc.

3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone

Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check if exists).

4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones.
On this case the steps are as follows:

a. On this case, you will download the application by using the computer from the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next, you will start the synchronization / data transfer application and download the JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in the games or applications directories. Next, you will have to select for run the JAR desired file.

5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to download and run Java applications.


Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific models.

Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).

Multilingual Online Ebooks

It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.


Select another version:



Source: Text from read this link, compiled by biblephone2008@gmail.com





free counters

Locations of visitors to this page






If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here. May God bless you in studying the Holy Scriptures.



Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: