9:75 Luther nu părăsise decât în parte rătăcirile romanismului. Dar când făcea comparaţie între Scripturile sfinte, decretele şi constituţiile papale, rămânea plin de uimire. "Citesc", scria el, "decretele pontifilor şi... nu ştiu dacă papa este însuşi anticristul sau apostolul lui, atât de rău este reprezentat Hristos şi răstignit în ele." (Idem, b. 5, cap. 1). Chiar acum, în aceste momente, Luther încă era un susţinător al bisericii romane şi nu avea nici un gând să se despartă vreodată de legătura cu ea.