45:91 Pagina 458. O solie întreită - Apoc. 14,6.7 profetizează vestirea primei solii îngereşti. Apoi profetul continuă: "Apoi a urmat un alt înger zicând: 'A căzut, a căzut Babilonul'... Şi a urmat al treilea înger. Cuvântul redat aici "a urmat" înseamnă "a merge împreună", "a veni după altul", "a merge cu el", vezi Henry George Liddeli and Robert Scott Greek English Lexicon (Oxford: Clarendon Press, 1940), vol.1, p. 52. El mai înseamnă "a însoţi". Vezi George Abbott-Smith, A.Manual Greek Lexicon of the New Testament (Edinburgh: T. and T.Clark, 1950), p.17. Este acelaşi cuvânt folosit în Marcu 5, 24. "Isus a mers cu el; şi mult popor Îl urma şi se înghesuia în jurul Lui." El mai este folosit şi de cei o sută patruzeci şi patru de mii de răscumpăraţi. Apoc. 14,4 unde spune: "Aceştia urmează pe Miel oriunde merge El". În ambele locuri se vede că ideea intenţionată să fie transmisă este aceea de "mergere împreună" "în tovărăşie cu cineva". Aşa găsim în 1 Cor. 10,4, unde citim despre copiii lui Israel că "au băut din aceeaşi stâncă duhovnicească ce venea după ei", cuvântul "venea" este tra-ducerea aceluiaşi cuvânt grec, iar marginalele redau "a mers cu ei". Din acestea înţelegem că ideea din Apoc. 14,8.9 nu este aceea că al doilea şi al treilea înger au venit după primul, la un timp anumit, ci că au venit cu el. Cele trei solii nu sunt decât o solie întreită. Ele sunt trei numai în ordinea ridicării lor. Dar, după ce s-au ridicat, merg împreună şi sunt inseparabile.