35:70 Teoria nemuririi sufletului a fost una dintre acele învăţături rătăcite pe care Roma a împrumutat-o de la păgâni şi a încorporat-o în religia creştinătăţii. Martin Luther a clasat-o împreună cu "fabulele monstruoase, care formează o parte din vraful de decrete ale Romei" (E. Petavel, The Problem of Immortality, p. 255). Comentând asupra cuvintelor lui Solomon, din Eclesiastul, care spune că morţii nu ştiu nimic, reformatorul spune: "Un alt lucru care dovedeşte că morţii nu ştiu nimic. Este spus că acolo nu mai există datorie, ştiinţă, cunoştinţă, înţelepciune. Solomon socoteşte că morţii dorm şi nu mai ştiu absolut nimic. Pentru morţii care zac acolo, nu mai este nici numărătoarea zilelor şi nici a anilor, căci atunci când vor învia, li se va părea că au dormit doar o clipă" (Martin Luther, Exposition of Solomon's Book Called Ecclesiastes, p. 152).