Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Tragedia veacurilor

Tragedia veacurilor 34:45


34:45 "Ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi şi urechile Lui iau aminte la rugăciunile lor... Şi cine vă va face rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine?" (1 Petru 3,12.13). Când Balaam, ispitit de făgăduinţa unei răsplătiri bogate, a folosit descântecul împotriva lui Israel şi, prin jertfele aduse Domnului, a căutat să invoce blestemul asupra poporului Său, Duhul Domnului i-a interzis răul pe care a vrut să-l rostească şi Balaam a fost obligat să exclame: "Cum să blestem eu pe cel ce nu-l blestemă Dumnezeu? Cum să defaim eu pe cel ce nu-l defaimă Domnul?... O, de aş muri de moartea celor neprihăniţi şi sfârşitul meu să fie ca al lor!" Când a fost din nou adusă jertfa, profetul nelegiuit a declarat: "Iată că am primit poruncă să binecuvântez. Da, El a binecuvântat, şi eu nu pot întoarce. El nu vede nici o fărădelege în Iacov. Nu vede nici o răutate în Israel. Domnul, Dumnezeul lui, este cu el. El este împăratul lui, veselia lui... Descântecul nu poate face nimic împotriva lui Iacov. Nici vrăjitoria împotriva lui Israel. Acum se poate spune despre Iacov şi Israel: 'Ce lucruri mari a făcut Dumnezeu!'" Totuşi, pentru a treia oară, altarele au fost din nou ridicate, iar Balaam a încercat să rostească un blestem. Dar, de pe buzele lipsite de bunăvoinţă ale profetului, Duhul lui Dumnezeu a făcut cunoscută prosperitatea celor aleşi ai Săi şi a mustrat nesocotinţa şi răutatea duşmanilor: "Binecuvântat să fie oricine te va binecuvânta şi blestemat să fie oricine te va blestema!" (Num. 23,8.10.20.21.23; 24,9).