27:9 Multe şi stăruitoare au fost eforturile făcute pentru distrugerea credinţei lor. Nici unul n-a putut să vadă că, dacă sanctuarul pământesc era o preînchipuire sau un model al celui ceresc, Legea păstrată în chivotul de pe pământ era o copie exactă a Legii din chivotul din ceruri; şi că primirea adevărului cu privire la Sanctuarul ceresc cuprindea şi recunoaşterea cerinţelor Legii lui Dumnezeu, şi obligativitatea Sabatului poruncii a patra. Acestui fapt se datorează înverşunata şi hotărâta ostilitate faţă de armonioasa învăţătură a Scripturilor, care descopereau lucrarea lui Hristos în Sanctuarul ceresc. Oamenii căutau să închidă uşa pe care Dumnezeu o deschisese şi să deschidă uşa pe care El o închisese. Dar "Acela care deschide şi nimeni nu închide şi care închide şi nimeni nu deschide" declarase: "Iată că ţi-am pus înainte o uşă deschisă pe care nimeni n-o poate închide" (Apoc. 3,7.8). Hristos deschisese uşa, sau slujirea, în Sfânta Sfintelor, lumina strălucea prin uşa aceea a Sanctuarului din ceruri, iar porunca a patra se vedea cuprinsă în Legea care se afla acolo; ceea ce Dumnezeu întemeiase, nimeni nu putea desfiinţa.