25:40 O dată pe an, în marea Zi de Ispăşire, preotul intra în Locul preasfânt pentru curăţirea sanctuarului. Lucrarea îndeplinită acolo completa ciclul anual al slujbelor. În Ziua Ispăşirii, erau aduşi doi ţapi la uşa cortului şi se arunca sorţul pentru ei, "unul pentru Domnul şi altul pentru ţapul de trimis" (vers. 8). Ţapul pe care cădea sorţul pentru Domnul urma să fie înjunghiat ca jertfă pentru păcat în favoarea poporului. Şi preotul urma să ducă sângele lui dincolo de perdea şi să-l stropească pe tronul milei şi în faţa lui. Sângele urma să fie stropit şi pe altarul tămâierii, care se găsea în faţa perdelei.