Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Tragedia veacurilor

Tragedia veacurilor 17:67


17:67 Poporul învăţase prea bine lecţiile de cruzime şi de tortură pe care Roma le predase cu atâta sârguinţă. Venise în sfârşit ziua plăţii. Acum nu ucenicii lui Isus erau aruncaţi în închisori şi târâţi la rug. Cu mult înainte, aceştia pieriseră sau fuseseră alungaţi în exil. Roma necruţătoare simţea acum puterea teribilă a acelora pe care ea îi învăţase să aibă plăcere în fapte sângeroase. "Exemplul persecuţiei, pe care clerul Franţei îl afişase timp de multe veacuri, era acum îndreptat asupra lor cu o îndoită asprime. Eşafodurile se înroşeau de sângele preoţilor. Galerele şi închisorile, odinioară înţesate de hughenoţi, erau acum pline de persecutorii lor. Pus în lanţuri şi trudind la vâsle, clerul romano-catolic a suportat toate acele nenorociri pe care biserica lor le aplicase cu atâta risipă blânzilor eretici." (vezi notele suplimentare).