9:1 Gânduri despre educaţie
9:2 Nici o lucrare întreprinsă vreodată de către om nu presupune mai multă grijă şi dibăcie ca instruirea şi educarea corespunzătoare a tinerilor şi copiilor. Nu există influenţe atât de puternice ca cele care ne împresoară în primii ani ai vieţii. Înţeleptul spune: "Învaţă pe copil calea pe care trebuie să o urmeze şi când va îmbătrâni nu se va abate de la ea" (Proverbe 22, 6). Fiinţa umană are trei componente, iar instruirea pe care o cere imperios Solomon cuprinde dezvoltarea corespunzătoare a puterilor fizice, intelectuale şi morale. Pentru a duce bine la îndeplinire această lucrare, părinţii şi profesorii trebuie să înţeleagă ei înşişi "calea pe care trebuie să o urmeze copilul". Aceasta înseamnă mai mult decât o cunoaştere dobândită din cărţi sau învăţarea din şcoală. Aceasta înseamnă a te deprinde cu exerciţiul cumpătării, bunătatea frăţească şi evlavia; îndeplinirea datoriei faţă de noi înşine, faţă de semenii noştri şi faţă de Dumnezeu.
9:3 Instruirea copiilor trebuie să fie călăuzită de un principiu diferit de cel care stă la baza învăţării animalelor necuvântătoare. Animalul nu are altceva de învăţat decât să se supună stăpânului său, însă copilul trebuie învăţat cum să se stăpânească pe el însuşi. Voinţa trebuie învăţată să asculte ceea ce dictează raţiunea şi conştiinţa. Un copil poate fi disciplinat astfel, încât să nu aibă, exact ca şi animalul, o voinţă a lui însuşi, individualitatea lui pierzându-se în cea a învăţătorului său. O astfel de învăţare este neînţeleaptă, iar efectele dezastruoase. Copiii educaţi astfel vor avea deficienţe în privinţa luării deciziilor şi puterea de a fi hotărâţi. Ei nu sunt învăţaţi să acţioneze din principiu; puterile raţiunii nu sunt întărite prin exerciţiu. Pe cât este cu putinţă, fiecare copil trebuie educat astfel, încât să prindă încredere în sine, să poată fi independent. Prin punerea la lucru a diferitelor sale capacităţi, el va învăţa în ce este mai puternic şi în ce este deficitar. Un educator înţelept va acorda atenţie specială dezvoltării trăsăturilor mai slabe, astfel încât copilul să-şi poată forma un caracter echilibrat, armonios.
9:4 În unele şcoli şi familii, copiii par a fi
9:5 bine educaţi, atâta timp cât sunt sub disciplina celorlalţi; însă, când sistemul de reguli care i-a ţinut în frâu nu mai există, ei par a fi incapabili să gândească, să acţioneze sau să decidă singuri. Dacă ar fi fost învăţaţi să-şi pună la lucru propria lor judecată cât de repede şi cât de practic posibil, răul ar fi putut fi împiedicat. Însă ei au fost atât de mult stăpâniţi de părinţi sau de profesori, încât s-au bizuit în totul numai pe ei. Acela care caută să contopească individualitatea elevilor săi în individualitatea lui, în aşa fel încât raţiunea, judecata şi conştiinţa să fie supuse controlului său, îşi asumă o răspundere nejustificată şi înfricoşătoare. Cei care îşi educă elevii ca aceştia să simtă că stă în puterea lor să devină oameni folositori şi onoraţi vor fi oamenii care vor avea cel mai mare succes în permanenţă. Pentru observatorii nechibzuiţi, lucrarea lor s-ar putea să nu pară de cel mai mare folos şi să nu fie aşa de mult apreciată ca cea a profesorului care deţine controlul absolut, însă viaţa de mai târziu a elevilor va arăta rezultatele unui plan de educaţie mai bun.
9:6 Atât părinţii, cât şi profesorii sunt în primejdia de a comanda şi dicta prea mult, în acelaşi timp însă au eşuat în a avea o relaţie socială cu copiii şi elevii lor. Ei menţin o rezervă prea mare şi îşi exercită autoritatea într-o manieră rece, lipsită de simpatie, care are tendinţa de a respinge, în loc de a câştiga încrederea şi afecţiunea. Dacă şi-ar aduna mai des copiii în jurul lor şi ar manifesta interes faţă de ceea ce fac ei, chiar şi pentru sporturile pe care le practică, părinţii şi educatorii ar câştiga iubirea şi încrederea celor mici, iar lecţia respectului şi ascultării ar fi învăţată mult mai repede; căci dragostea este cel mai bun învăţător. Un interes asemănător dovedit faţă de tineri va asigura rezultate asemănătoare. Inima tânără este grabnică în a răspunde atingerii pline de simpatie.
9:7 Să nu uitaţi niciodată că educatorul trebuie să fie ceea ce doreşte ca elevii săi să devină. Iată de ce principiile şi obiceiurile sale trebuie considerate de o mai mare importanţă chiar şi decât calificarea lui profesională. El ar trebui să fie un om care se teme de Dumnezeu şi simte responsabilitatea pentru lucrarea Sa. El trebuie să înţeleagă
9:8 importanţa educaţiei fizice, mintale şi morale şi ar trebui să dea importanţa cuvenită fiecăreia. Cel care vrea să-şi stăpânească elevii trebuie mai întâi ca el să fie stăpân pe el însuşi. Pentru a le câştiga dragostea, el trebuie să le arate, prin privire, cuvânt şi faptă, că inima lui este plină de dragoste pentru ei. În acelaşi timp, hotărârea şi decizia sunt indispensabile în lucrarea de formare a unor deprinderi corecte şi de dezvoltare a unor caractere nobile.
9:9 Educaţia fizică ar trebui să ocupe un loc important în orice sistem de educaţie. Este datoria părinţilor şi a profesorilor de a cunoaşte organismul omenesc şi legile de care este guvernat şi, pe cât este posibil, să le asigure copiilor şi elevilor lor ceea ce constituie cea mai mare dintre toate binecuvântările de pe pământ, "o minte sănătoasă într-un corp sănătos". Zeci de mii de copii mor în fiecare zi, iar alţii sunt lăsaţi să se târască într-o viaţă mizerabilă, poate de păcat, datorită ignoranţei şi neglijenţei părinţilor şi profesorilor.
9:10 Multe mame petrec ore sau chiar zile în şir în lucru inutil, numai pentru etalare, şi, în acelaşi timp, nu au timp să capete informaţiile necesare pentru a şti cum să păstreze sănătatea copiilor lor. Ele încredinţează sănătatea acestora pe mâna doctorului, iar sufletele lor pe mâna pastorului, ca să nu fie deranjate în închinarea lor în faţa modei. Cunoaşterea minunatelor mecanisme pe baza cărora funcţionează trupul omenesc, înţelegerea dependenţei unui organ de altul în vederea funcţionării sănătoase a acestora constituie o lucrare pentru care aceste mame nu prezintă interes. Cât despre influenţa reciprocă dintre minte şi trup, ele ştiu foarte puţin. Iar mintea, această înzestrare extraordinară care uneşte finitul cu infinitul, ele nu o pot înţelege.
9:11 Timp de generaţii întregi, sistemul popular de educaţie şi în special pentru copii a fost distrugător pentru sănătate şi chiar pentru viaţa în sine. Copiii mici petreceau cinci sau chiar şase ore pe zi în săli de clasă aerisite necorespunzător sau insuficient de mari. Aerul din astfel de încăperi devine otrăvitor pentru plămânii care îl inhalează. Şi în aceste locuri, copiii mici, cu corpurile lor active,
9:12 cu mintea fără astâmpăr, au fost ţinuţi fără ocupaţie în timpul zilelor lungi de vară, când lumea de afară îi chema să adune sănătate şi fericire împreună cu păsărelele şi florile. Mulţi copii, în cel mai fericit caz, se bucură foarte puţin de viaţă. Închiderea în şcoală îi face nervoşi şi bolnăvicioşi. Corpurile lor ajung pipernicite din lipsă de exerciţiu şi datorită stării de epuizare a sistemului nervos. Dacă firul vieţii se stinge, părinţilor şi profesorilor nici nu le trece prin cap că ei ar avea vreo vină. Nenorocirea care i-a lovit este privită ca fiind o hotărâre specială a Providenţei, când, de fapt, adevărul este că ignoranţa fără scuză şi neglijarea legilor naturale sunt cauzele care au dus la moartea acestor copii. Dumnezeu a rânduit ca ei să se bucure de sănătate şi tărie, să-şi formeze caractere curate, nobile şi frumoase, să-L slăvească pe El în această viaţă şi să-L laude în viaţa care va veni.
9:13 Cine poate şti câte vieţi au fost distruse prin cultivarea doar a intelectului şi prin neglijarea puterilor fizice? Procedeele de lucru ale părinţilor şi profesorilor nechibzuiţi, de a stimula minţile tinere prin îngăduinţă excesivă sau frică, s-au dovedit a fi fatale pentru mulţi elevi promiţători. În loc să-i tot îndemne cu toate stimulentele posibile, un educator înţelept mai degrabă îi va ţine în frâu mintea prea activă, până ce constituţia fizică va deveni suficient de puternică pentru a susţine efortul mintal.
9:14 Pentru ca elevii să poată fi sănătoşi şi voioşi, lucruri care depind de dezvoltarea fizică şi mintală normală, trebuie avut grijă ca studiul, munca şi recrearea să fie combinate în mod corespunzător. Cei care stau închişi numai pentru studiu, neglijând exerciţiul fizic, fac acest lucru vătămându-şi sănătatea. Circulaţia sanguină este dezechilibrată, creierul având prea mult sânge, iar extremităţile prea puţin. Lecţiile lor ar trebui restrânse la un anumit număr de ore, iar restul de timp trebuie petrecut în lucru activ în aer liber.
9:15 Copiilor mici trebuie să li se dea drumul să alerge şi să se joace afară, să se bucure de aerul proaspăt, curat, şi de soarele dătător de viaţă.
9:16 Temelia pentru un corp puternic se aşează în primii ani ai vieţii. Părinţii ar trebui să fie singurii educatori ai copiilor lor până ce aceştia ajung la vârsta de opt sau zece ani. Mama să se ocupe mai puţin de ceea ce este artificial, să refuze să-şi consume puterile pentru etalarea care înrobeşte şi să caute să găsească timp să cultive în ea însăşi şi în copiii ei dragostea pentru lucrurile frumoase ale naturii. Ea să le îndrepte atenţia către lucrurile minunate ale cerului, către miile de forme de frumuseţe care împodobesc pământul şi apoi să le spună cine le-a făcut. Astfel, ea poate îndrepta minţile lor tinere către Creator şi să trezească în inimile lor respect şi dragoste pentru dătătorul tuturor binecuvântărilor. Câmpiile şi dealurile - sala de audienţă a naturii - trebuie să constituie sala de clasă pentru copiii mici. Corurile naturii să fie manualul lor. Lecţiile întipărite astfel în minţile lor nu vor fi uitate curând.
9:17 Lucrările lui Dumnezeu din natură cuprind lecţii de înţelepciune şi daruri vindecătoare pentru toţi. Scenele mereu în schimbare ale anotimpurilor care se repetă continuu reprezintă semne vădite ale slavei, puterii şi dragostei Sale. Ar fi bine ca şi studenţii, în timp ce lucrează pentru a dobândi îndemânarea şi capacitatea de a învăţa de la oameni, să caute mai mult înţelepciunea lui Dumnezeu, să cunoască mai mult legile divine, atât cele naturale, cât şi cea morală. Viaţa şi fericirea, atât în această viaţă, cât şi în cea viitoare, se obţin prin ascultarea de aceste legi.
9:18 Review and Herald, 10 ianuarie 1882
9:19 Pentru studiu suplimentar
9:20 Review and Herald - Este dansul pentru creştini? 28 februarie 1882 Mărturii, vol.5 - Răspunderea părintească, p. 319-323, 1882
9:21 Idem - Instruirea copiilor, p.323-331, 1882
9:22 Idem - Afacerile şi religia, p. 442-429 , 1882
9:23 O vizită la College City
9:24 Acum câteva săptămâni am vizitat College City, fiind invitată să vorbesc despre cumpătare. Membrii bisericii au participat în număr mare cu acea ocazie. Oamenii din acest loc luaseră deja o poziţie demnă de laudă în privinţa principiilor cumpătării. De fapt, datorită acestei stări de lucruri se întemeiase colegiul acolo. Terenul pe care se află clădirile colegiului, cu mari loturi de pământ în jurul lui, a fost donat bisericii creştine în scopuri educative, stipulându-se în mod evident că niciodată nu se va deschide nici o cârciumă pe o rază de cinci kilometri de jur împrejurul colegiului. Noi simţeam că tinerii sunt mai în siguranţă dacă frecventează o şcoală într-un astfel de oraş decât în altele, unde cârciumile sunt deschise zi şi noapte, la fiecare colţ de stradă.
9:25 Regulile din acest colegiu sunt foarte stricte în privinţa asocierilor pe care şi le fac tinerii şi tinerele pe parcursul şcolii. Doar atunci când aceste reguli sunt temporar suspendate, aşa cum se întâmplă uneori, tinerilor li se îngăduie să le însoţească pe tinere la adunări publice. Colegiul nostru din Battle Creek are reguli asemănătoare, deşi nu tot atât de stricte. Astfel de reguli sunt indispensabile pentru a-i păzi pe tineri de primejdia unei curtenii premature sau a unei căsătorii neînţelepte. Părinţii îi trimit pe tineri la şcoală pentru a dobândi o educaţie, nu să flirteze. Binele societăţii, ca şi interesul studenţilor cer ca ei să nu încerce să-şi aleagă partenerul de viaţă atâta timp cât caracterul lor nu este format, judecata lor este imatură, iar ei sunt lipsiţi de grija şi îndrumarea părintească.
9:26 Tinerii sunt atât de încăpăţânaţi în a se supune autorităţii respective pentru că educaţia lor din cămin este deficitară. Eu sunt mamă şi ştiu despre ce vorbesc când spun că
9:27 tinerii şi copiii ar fi nu doar mai sănătoşi, dar şi mai fericiţi dacă ar fi ţinuţi în frâu în mod sănătos decât dacă sunt lăsaţi să-şi urmeze propriile lor înclinaţii. Părinţilor, fiii şi fiicele noastre nu sunt bine supravegheaţi. Nu ar trebui să li se îngăduie niciodată să vină sau să plece după cum vor ei, fără ca voi să ştiţi sau să le daţi voie. Libertatea neîngrădită acordată copiilor la această vârstă s-a dovedit a fi o nenorocire pentru mii de copii. Li se îngăduie multor copii să umble noaptea pe străzi, iar părinţii sunt mulţumiţi să nu aibă habar de tovărăşiile copiilor lor. Prea adesea sunt aleşi tovarăşi a căror influenţă tinde numai să demoralizeze.
9:28 Fiind la adăpostul întunericului, băieţii se adună în grupuri şi iau primele lecţii de jocuri de cărţi, jocuri de noroc, fumat şi consum de vin sau bere. Fiii unor părinţi credincioşi se aventurează să intre în cârciumi, unde consumă stridii sau alte lucruri asemănătoare, şi astfel se aşează ei înşişi în calea ispitei. Însăşi atmosfera din aceste locuri este încărcată de simţământul de blasfemie şi stricăciune. Nimeni nu poate rămâne acolo fără să se degradeze. Prin astfel de întovărăşiri, tineri promiţători ajung beţivi şi criminali. Trebuie păziţi de momentul de început. Părinţi, în afară de cazul în care ştiţi că mediul în care stau copiii voştri este ireproşabil, nu le îngăduiţi să iasă pe străzi după căderea nopţii pentru sport sau pentru a se întâlni cu alţi băieţi cu care să se distreze. Dacă această regulă ar fi impusă cu stricteţe, supunerea faţă de ea ar deveni o obişnuinţă şi dorinţa de a o încălca ar înceta.
9:29 Cei care caută să îi apere pe tineri de ispite şi să-i pregătească să fie folositori în viaţă se angajează într-o mare lucrare. Suntem bucuroşi să vedem în fiecare instituţie de învăţământ recunoaşterea importanţei ţinerii în frâu corespunzătoare şi a disciplinei pentru tineri. Fie ca eforturile tuturor acestor educatori să fie încununate de succes.
9:30 Semnele Timpului, 2 martie 1882