Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Principiile fundamentale ale educaţiei creştine
Printable ModePrincipiile fundamentale ale educaţiei creştine, 57
|
57:1 LUCRAREA ÎN INSTITUŢII 57:2 Cei care au sarcina să se ocupe de instituţiile Domnului au nevoie de multă putere şi har din partea lui Dumnezeu, ca să nu umble în contradicţie cu principiile adevărului. Mulţi, foarte mulţi sunt extrem de slabi în a înţelege obligaţia pe care o au de a păstra adevărul în toată curăţia sa, necontaminat de nici o urmă de greşeală. Primejdia lor constă în faptul că nu apreciază prea mult adevărul, lăsând astfel asupra minţilor impresia că nu are prea mare importanţă ceea ce credem, dacă, îndeplinind planuri născocite de oameni, ne putem ridica mai presus de lume, deţinând o poziţie superioară, ca şi când am ocupa locul cel mai înalt. 57:3 Dumnezeu cheamă pe bărbaţii care au inimile statornice de partea adevărului, tari ca oţelul şi care vor sta neclintiţi în ce priveşte integritatea lor, nefiindu-le teamă de împrejurări. El cheamă pe bărbaţii care vor rămâne despărţiţi de duşmanii adevărului. El cheamă pe bărbaţii care nu vor îndrăzni să se bizuie pe braţul de carne, asociindu-se cu cei lumeşti pentru a-şi asigura mijloace pentru înaintarea lucrării Sale - fie şi pentru construirea de instituţii. Solomon, prin alianţele sale cu cei necredincioşi, şi-a asigurat mult aur şi argint, însă prosperitatea sa l-a dus la ruină. Oamenii de astăzi nu sunt mai înţelepţi decât el şi ei sunt tot atât de predispuşi să cedeze influenţelor care au dus la căderea sa. Timp de mii de ani, Satana a tot câştigat experienţă în a înşela; iar de cei care trăiesc în acest veac, el se apropie cu o putere copleşitoare. Singura noastră siguranţă stă în ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu, care ne-a fost dat drept călăuză sigură şi sfătuitor. Poporul lui Dumnezeu de astăzi trebuie să se păstreze distinct şi despărţit de lume, de spiritul şi influenţele ei. 57:4 "Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei." Vom asculta noi de glasul lui Dumnezeu sau vom face un lucru pe jumătate şi vom încerca să slujim atât lui Dumnezeu, cât şi lui Mamona? 57:5 Înaintea fiecăruia dintre noi stă o lucrarea serioasă. Gândurile bune, scopurile curate şi sfinte nu vin la noi în mod natural. Noi trebuie să luptăm pentru ele. În toate instituţiile noastre, în casele de editură, în colegii şi sanatorii, trebuie să prindă rădăcini principiile curate şi sfinte. Dacă instituţiile noastre sunt ceea ce Dumnezeu a rânduit să fie, cei care au legătură cu acestea nu vor lua modelul instituţiilor lumeşti. Ei vor fi deosebiţi, stăpâniţi şi călăuziţi de standardul Bibliei. Ei nu vor fi în armonie cu principiile lumii pentru a putea avea stăpânire. Nici un fel de motivaţii nu vor avea forţa suficientă să-i îndepărteze de pe calea cea dreaptă a datoriei. Cei care sunt stăpâniţi de Duhul lui Dumnezeu nu vor căuta propria lor plăcere şi distracţie. Dacă Hristos domneşte în inimile membrilor bisericii Sale, ei vor răspunde chemării: "Ieşiţi din mijlocul lor şi despărţiţi-vă de ei". "Nu fiţi părtaşi păcatelor lor". 57:6 Dumnezeu doreşte să învăţăm lecţia solemnă că noi înşine ne croim propria soartă. Caracterele pe care ni le formăm în această viaţă vor decide dacă suntem sau nu potriviţi să trăim în veacurile veşnice. Nici un om nu se poate aventura să slujească şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona şi să se simtă în siguranţă. Dumnezeu ne poate păstra în lume, dar nu ne poate scoate din lume. Dragostea Lui nu este nesigură şi schimbătoare. El veghează întotdeauna asupra copiilor Săi cu o grijă ce nu se poate măsura şi care este veşnică. Însă El ne cere să fim cu totul de partea Lui. "Nici un om nu poate sluji la doi stăpâni; căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celălalt; sau va ţinea la unul şi va nesocoti pe celălalt. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona." (Matei 6, 24). 57:7 Solomon a fost înzestrat cu o înţelepciune minunată; însă lumea l-a îndepărtat de Dumnezeu. Noi trebuie să ne păzim sufletele cu toată seriozitatea, pentru ca grijile şi atracţiile lumeşti să nu ne fure timpul care ar trebui acordat lucrurilor veşnice. Dumnezeu l-a avertizat pe Solomon în legătură cu primejdia în care se afla, iar astăzi El ne avertizează pe noi să nu ne punem în primejdie sufletele, iubind lumea. "Ieşiţi din mijlocul lor", ne imploră El, "şi despărţiţi-vă de ei... 57:8 nu vă atingeţi de ce este necurat, şi vă voi primi. Eu vă voi fi Tată, şi voi Îmi veţi fi fii şi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic." (2 Cor. 6, 17.18). 57:9 Review and Herald, 1 febr. 1906. 57:10 Pentru studiu suplimentar 57:11 Instructorul tineretului - Lecţii cu privire la economie şi tăgăduire de sine, 10 sept. 1907 57:12 Profesorii - exemple de integritate creştină 57:13 Am o solie pentru cei care se află la conducerea instituţiilor noastre de învăţământ. Sunt instruită să atrag atenţia fiecărei persoane care ocupă o funcţie de răspundere către legea divină, care este temelia oricărui comportament corespunzător. Voi începe, atrăgând atenţia spre legea dată în Eden şi către răsplata ascultării şi pedeapsa pentru neascultare. 57:14 Pentru că Adam a călcat legea, păcatul a fost introdus în lumea frumoasă şi plăcută pe care a creat-o Dumnezeu, iar bărbaţii şi femeile au devenit tot mai împietriţi în neascultarea de legea Sa. Domnul a privit jos, spre lumea noastră nepocăită, şi a hotărât că trebuie să le arate călcătorilor legii o manifestare a puterii Sale. El i-a făcut cunoscut lui Noe planul Său şi l-a învăţat să-i avertizeze pe oameni, în timp ce îşi construia corabia în care cei ce se pocăiau îşi puteau găsi adăpost, până avea să treacă mânia lui Dumnezeu. Timp de 120 de ani, Noe a proclamat solia de avertizare lumii antediluviene; însă numai câţiva dulgheri, pe care i-a folosit la construirea corăbiei au crezut solia, însă au murit înainte de potop; iar alţii, dintre cei convertiţi de Noe, au apostaziat din nou. Neprihăniţii de pe pământ erau puţini şi doar opt au intrat în corabie. Aceştia au fost Noe şi familia sa. 57:15 Neamul răzvrătit a fost nimicit de potop. Moartea a fost partea lor. Prin împlinirea avertizării profetice, că toţi aceia care nu aveau să ţină poruncile cerului aveau să bea apele potopului, adevărul Cuvântului lui Dumnezeu a fost exemplificat. 57:16 După potop, oamenii s-au înmulţit iarăşi pe pământ, iar nelegiuirea, de asemenea, a crescut. Idolatria a ajuns aproape generală. În cele din urmă, Domnul i-a lăsat pe călcătorii de lege, împietriţi, să urmeze propriile lor căi rele, în timp ce El l-a ales pe Avraam, din seminţia lui Sem, şi l-a făcut păzitorul legii Sale în 57:17 generaţiile viitoare. La el a venit solia: "Ieşi din ţara ta, din rudenia ta şi din casa tatălui tău şi vino în ţara pe care ţi-o voi arăta." (Gen. 12, 1). Şi, prin credinţă, Avraam a ascultat. "El a plecat, neştiind unde se duce." 57:18 Sămânţa lui Avraam s-a înmulţit şi, cu timpul, Iacov, fiii săi şi familiile lor s-au pogorât în Egipt. Aici, ei şi urmaşii lor au rămas timp de mulţi ani, până ce, în cele din urmă, Domnul i-a scos din Egipt, pentru a-i duce în ţara Canaanului. Planul Său era să facă din acest neam de robi un popor care avea să descopere caracterul Său naţiunilor idolatre ale lumii. Dacă ar fi ascultat de cuvântul Său, ei ar fi intrat în ţara făgăduită. Însă ei au fost neascultători şi răzvrătiţi şi au pribegit prin pustie timp de 40 de ani. Doar doi dintre adulţii care au părăsit Egiptul au intrat în Canaan. 57:19 În timpul pribegirii prin pustie, Dumnezeu le-a dat israeliţilor Legea Sa. El i-a condus la Sinai şi acolo, în mijlocul unor scene de o măreţie înfricoşătoare, a proclamat Cele Zece Porunci. 57:20 Noi putem profita, studiind raportul legat de pregătirea făcută de adunarea lui Israel în vederea auzirii Legii. "În luna a treia după ieşirea lor din ţara Egiptului, copiii lui Israel au ajuns în ziua aceea în pustia Sinai şi au tăbărât în pustie. Israel a tăbărât acolo în faţa muntelui. Moise s-a suit la Dumnezeu. Şi Domnul l-a chemat de pe munte, zicând: 'Aţi văzut ce am făcut Egiptului şi cum v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus aici la Mine. Acum, dacă veţi asculta glasul Meu şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu'." (Exod. 19, 1-5). 57:21 Deci, cine trebuie să fie socotit Conducătorul neamurilor? Domnul Cel Atotputernic. Toţi împăraţii, toţi conducătorii, toate neamurile se află sub conducerea şi călăuzirea Sa. 57:22 "Şi Moise a chemat pe bătrânii poporului şi le-a pus înainte cuvintele acestea, cum îi poruncise Domnul." (Exod 19, 7). 57:23 Care a fost răspunsul adunării, care număra mai mult de un milion de oameni? 57:24 "Tot poporul a răspuns: 'Vom face tot ce a zis Domnul!' Moise a spus Domnului cuvintele poporului." (Exod 19, 8). 57:25 În acest fel, copiii lui Israel au fost desemnaţi a fi un popor deosebit. Printr-un legământ solemn, ei au făgăduit să-I fie credincioşi lui Dumnezeu. 57:26 Apoi, poporului i-a fost poruncit să se pregătească pentru auzirea legii. În dimineaţa celei de-a treia zi, a fost auzit glasul lui Dumnezeu. Vorbind tare din mijlocul întunericului care Îl împresura, în timp ce Se afla pe munte, înconjurat de un cortegiu de îngeri, Domnul le-a făcut cunoscut Legea Sa. 57:27 Dumnezeu a însoţit proclamarea Legii Sale de manifestări ale puterii şi slavei Sale, pentru ca poporul Său să poată fi pătruns de un respect profund pentru Autorul Legii, Creatorul cerurilor şi al pământului. De asemenea, El avea să arate tuturor oamenilor caracterul sacru, importanţa şi permanenţa Legii Sale. 57:28 Poporul israel a fost copleşit de spaimă. Ei s-au îndepărtat de munte cu teamă şi respect sfânt. Adunarea a strigat către Moise: "Vorbeşte-ne tu însuţi ... să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim" (Exod 20, 19). 57:29 Minţile oamenilor din popor, orbite şi degradate în urma robiei, nu au fost pregătite să aprecieze pe deplin principiile atotcuprinzătoare ale Celor Zece Precepte. Pentru ca obligaţiile Decalogului să poată fi pe deplin înţelese şi înfăptuite, au mai fost date şi alte precepte, care ilustrau şi aplicau preceptele cuprinse în Cele Zece Porunci. Spre deosebire de Decalog, aceste rânduieli i-au fost date lui Moise, care avea să le transmită poporului. 57:30 Pe când cobora de pe munte, Moise "a venit şi 57:31 a spus poporului toate cuvintele Domnului şi toate legile. Tot poporul a răspuns într-un glas: 'Vom face tot ce a zis Domnul'. Moise a scris toate cuvintele Domnului. Apoi s-a sculat dis-de-dimineaţă, a zidit un altar la poalele muntelui şi a ridicat douăsprezece pietre pentru cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. A trimis pe nişte tineri dintre copiii lui Israel să aducă Domnului arderi de tot şi să junghie tauri ca jertfe de mulţumire. Moise a luat jumătate din sânge şi l-a pus în străchini; iar cealaltă jumătate a stropit-o pe altar. A luat cartea legământului şi a citi-o în faţa poporului. Ei au zis: 'Vom face şi vom asculta tot ce a zis Domnul'. Moise a luat sângele şi a stropit poporul, zicând: 'Iată sângele legământului pe care l-a făcut Domnul cu voi pe temeiul tuturor acestor cuvinte'." (Exod. 24, 4-8). 57:32 În acest fel, printr-unul dintre cele mai solemne servicii, copiii lui Israel au fost puşi deoparte ca popor deosebit. Stropirea sângelui reprezintă sângele vărsat de Domnul Isus, prin care fiinţele omeneşti sunt curăţite de păcat. 57:33 Încă o dată, Domnul rosteşte cuvinte deosebite către poporul Său. În capitolul 31 din Exod, citim: "Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: 'Să nu care cumva să nu ţineţi Sabatele Mele, căci aceasta va fi între Mine şi voi şi urmaşii voştri, un semn după care se va cunoaşte că Eu sunt Domnul, care vă sfinţesc... Copiii lui Israel să ţină Sabatul, prăznuindu-l, ei şi urmaşii lor, cu un legământ necurmat. Acesta va fi între Mine şi copiii lui Israel un semn veşnic; căci în şase zile a făcut Domnul cerurile şi pământul, iar în ziua a şaptea S-a odihnit şi a răsuflat'. Când a isprăvit Domnul de vorbit cu Moise pe muntele Sinai, i-a dat cele două table ale mărturiei, table de piatră scrise cu degetul lui Dumnezeu" (vers. 13-18). 57:34 Mi-au fost prezentate multe alte pasaje din Scriptură cu privire la caracterul sacru al Legii lui Dumnezeu. Scenă după scenă, au trecut prin faţa mea până am ajuns la timpul prezent. Cuvântul rostit de Dumnezeu lui Israel s-a adeverit. Poporul nu a ascultat şi numai doi dintre adulţii care au părăsit Egiptul au intrat în Canaan. Oare nu-Şi va împlini Domnul cuvântul şi astăzi, dacă conducătorii poporului Său se îndepărtează de poruncile Sale? 57:35 Am fost îndreptată spre capitolul 4 din Deuteronom. Tot acest capitol trebuie studiat. Luaţi aminte în mod special la această afirmaţie: "Să ştii dar în ziua aceasta şi pune-ţi în inimă că numai Domnul este Dumnezeu, sus în cer şi jos pe pământ, şi că nu este alt Dumnezeu afară de El. Păzeşte dar legile şi poruncile Lui, pe care ţi le dau azi, ca să fii fericit, tu şi copiii tăi după tine, şi să ai multe zile în ţara pe care ţi-o dă Domnul, Dumnezeul tău" (Deut. 4, 39-40). 57:36 Capitolele 8 şi 11 au, de asemenea, o mare însemnătate pentru noi. Lecţiile pe care le conţin acestea sunt de cea mai mare importanţă şi ne sunt date şi nouă în aceeaşi măsură ca şi israeliţilor. În capitolul 11, Dumnezeu spune: 57:37 "Iată, pun azi înaintea voastră binecuvântarea şi blestemul: binecuvântarea, dacă veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru, pe care vi le dau în ziua aceasta; blestemul, dacă nu veţi asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului vostru şi dacă vă veţi abate de la calea pe care v-o dau în ziua aceasta şi vă veţi duce după alţi dumnezei pe care nu-i cunoaşteţi." (Deut. 11, 26-28). 57:38 Am fost instruită, ca sol al lui Dumnezeu, să zăbovesc în mod special asupra raportului cu privire la păcatul lui Moise şi a urmării triste a acestuia, ca o lecţie solemnă pentru cei care deţin o poziţie de răspundere în şcolile noastre şi mai ales a acelora care sunt directori ai acestor instituţii. 57:39 Despre Moise, Cuvântul lui Dumnezeu afirmă: "Moise însă era un om blând, mai blând decât orice om de pe faţa pământului" (Numeri 12, 3). Mult timp se luptase cu răzvrătirea şi încăpăţânarea poporului 57:40 lui Israel. Însă, în cele din urmă, răbdarea sa a cedat. Ei se aflau la hotarele ţării făgăduite. Dar, înainte de a intra în Canaan, trebuia să arate că ei cred în făgăduinţa lui Dumnezeu. Rezerva de apă s-a terminat. Era pentru ei o ocazie de a merge prin credinţă, şi nu prin vedere. Însă ei au uitat braţul care atât de mulţi ani le asigurase toate nevoile şi, în loc să se întoarcă spre Dumnezeu pentru ajutor, ei au murmurat împotriva Lui. 57:41 Strigătele lor erau îndreptate împotriva lui Moise şi Aaron: "Pentru ce aţi adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim în ea, noi şi vitele noastre? Pentru ce ne-aţi scos din Egipt şi ne-aţi adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de semănat, nici smochini, nici viţă, nici rodiu, nici apă de băut? " (Numeri 20, 4-5). 57:42 Cei doi fraţi s-au dus în faţa mulţimii. Însă, în loc să-i vorbească stâncii, aşa cum îl îndrumase Dumnezeu, Moise a lovit-o cu furie, strigând: "Ascultaţi, răzvrătiţilor, vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?" (Numeri 20, 10). 57:43 Amarnică şi profund umilitoare a fost judecata pronunţată imediat. "Domnul a vorbit lui Moise şi Aaron: 'Pentru că n-aţi crezut în Mine ca să Mă sfinţiţi înaintea copiilor lui Israel, nu voi veţi duce adunarea aceasta în ţara pe care i-o dau'." (Num. 20, 12). Ei aveau să moară împreună cu Israel cel răzvrătit înainte de a trece Iordanul. 57:44 Domnul a dorit ca poporul să înveţe din experienţa lui Moise că, atunci când ei fac ceea ce scoate în evidenţă eul, lucrarea Sa este neglijată, iar El este dezonorat. Domnul va acţiona împotriva acelora care lucrează contra Lui. Numele Lui, doar acesta trebuie proslăvit pe pământ. 57:45 Timp de mai mult de douăzeci de ani, în diferite momente, lucruri ciudate au venit asupra noastră. Cei care au devenit necredincioşi, care nu au înălţat principiile neprihănirii, trebuie acum să-L caute pe Domnul cu adâncă umilinţă a sufletului şi să se convertească, pentru ca Dumnezeu să poată vindeca nelegiuirile lor. 57:46 Acela care stă în fruntea unei şcoli trebuie să-şi dea tot interesul pentru a face din şcoală ceea ce Domnul a rânduit. Dacă este ambiţios şi vrea să urce sus, tot mai sus, dacă ajunge mai presus de competenţele reale ale lucrării sale, şi trece peste simplitate, şi desconsideră principiile sfinte ale cerului, el trebuie să înveţe din experienţa lui Moise că Domnul Îşi va manifesta cu siguranţă neplăcerea datorită eşecului său de a fi atins standardul pus în faţa lui. 57:47 Directorul unei şcoli trebuie să aibă grijă în mod deosebit de resursele financiare ale şcolii. El trebuie să cunoască principiile de bază ale contabilităţii. El trebuie să fie credincios şi să raporteze cum a folosit toţi banii care au trecut prin mâna sa, în folosul şcolii. Fondurile şcolii nu trebuie depăşite în cheltuielile care se fac, ci trebuie făcut orice efort cu putinţă pentru a spori utilitatea şcolii. Cei cărora li s-a încredinţat administrarea financiară a instituţiilor noastre de învăţământ nu trebuie să-şi îngăduie nepăsare în cheltuirea banilor. Tot ce este în legătură cu finanţele şcolilor noastre trebuie să fie cu desăvârşire corect. Calea Domnului trebuie urmată cu stricteţe, chiar dacă aceasta s-ar putea să nu fie în conformitate cu căile oamenilor. 57:48 Celor care au în grijă şcolile noastre, eu le spun: Faceţi voi din Dumnezeu şi Legea Sa delectarea voastră? Sunt principiile pe care le urmaţi voi sănătoase, curate şi nealterate? Sunteţi voi, în viaţa voastră practică, stăpâniţi de Dumnezeu? Simţiţi voi nevoia de a asculta de El în toate lucrurile, oricât de mici ar fi? Dacă sunteţi ispitiţi să vă însuşiţi banii care intră în şcoală şi să-i alocaţi în lucruri care nu aduc nici un beneficiu şcolii, principiile pe care le aveţi voi ca standard au nevoie de o examinare atentă, ca să nu vină timpul când voi veţi fi cei criticaţi şi găsiţi necorespunzători. Cine este contabilul vostru? Cine este casierul vostru? Cine este administratorul? Sunt ei atenţi şi competenţi? Concentraţi-vă asupra acestor lucruri. S-ar putea ca banii să fie folosiţi necorespunzător, fără să se ştie exact de ce; şi s-ar putea ca o şcoală să fie mereu în pierdere datorită unor cheltuieli neînţelepte. Deşi 57:49 cei din conducere s-ar putea să simtă acest lucru din plin, ei pot motiva că au făcut tot ce au putut. Însă de ce permit ei să se acumuleze datorii? Fie ca cei care poartă răspunderea şcolii să verifice în fiecare lună cum stă şcoala din punct de vedere financiar. 57:50 Fraţii mei care aveţi răspunderi, înălţaţi legea împărăţiei lui Hristos, dându-i ascultare cu toată voinţa voastră. Dacă voi înşivă nu vă aflaţi sub stăpânirea Conducătorului Universului, cum puteţi asculta voi de Legea Sa, aşa cum cere Cuvântul Său? Cei care sunt aşezaţi în poziţii de răspundere sunt aceia care trebuie să fie cei mai conştienţi de responsabilitatea pe care o au faţă de Legea lui Dumnezeu şi de importanţa păzirii tuturor cerinţelor Sale. 57:51 În multe privinţe, mulţi dintre cei care au legătură cu şcolile noastre trebuie să aibă o ţintă mai înaltă. Noi ştim că unii sunt cu totul hotărâţi să asculte de orice cuvânt care vine din gura lui Dumnezeu. Acestor bărbaţi şi femei li se va da înţelepciunea de a discerne între neprihănire şi lipsa neprihănirii. Ei au credinţa care lucrează prin dragoste şi curăţeşte sufletul şi ei Îl descoperă pe Dumnezeul lumii. 57:52 Noi toţi trebuie să dobândim o experienţă mai înaltă în lucrurile lui Dumnezeu ca până acum. Eul trebuie să moară, iar Domnul Hristos trebuie să ia în stăpânire templul sufletului. Medicii, pastorii, profesorii şi toţi ceilalţi care au poziţii de răspundere trebuie să înveţe umilinţa lui Hristos, înainte ca El să Se poată descoperi în ei. Prea adesea, eul este atât de important în viaţa omului, încât Domnul nu îl poate modela. Eul conduce şi-ntr-o parte, şi-n cealaltă, iar omul merge înainte cum îi place. Domnul Hristos spune eului: "Mergi pe calea Mea. Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să Mă urmeze. Atunci Eu îl pot accepta ca ucenic al Meu. Pentru ca să Mă poată sluji într-un mod acceptabil, el trebuie să facă lucrarea pe care Eu i-am dat-o, în armonie cu sfaturile Mele." 57:53 Review and Herald, 16, 23 august 1906. 57:54 Lucrul esenţial în educaţie 57:55 Educaţia cea mai importantă pe care trebuie să o dobândească tinerii de astăzi şi care îi va face corespunzători pentru şcoala mai înaltă de sus este acea educaţie care îi va învăţa cum să descopere voia lui Dumnezeu lumii. A neglija această fază a instruirii lor şi a aduce în şcolile noastre metode lumeşti înseamnă o pierdere atât pentru profesori, cât şi pentru studenţi. 57:56 Chiar înainte de a fi luat la cer, Ilie a vizitat şcolile profeţilor şi i-a instruit pe studenţi cu privire la punctele cele mai importante ale educaţiei lor. El le-a repetat acum lecţiile pe care le dăduse în vizita anterioară, întipărind în minţile tinerilor importanţa simplităţii în orice domeniu al educaţiei. Numai în acest fel puteau fi modelaţi de cer şi porni înainte pe căile Domnului. Dacă ar fi conduse aşa cum a rânduit Dumnezeu, şcolile noastre din acest timp al sfârşitului ar face o lucrare asemănătoare celei făcute prin şcolile profeţilor. 57:57 Cei care pleacă din şcolile noastre şi se angajează în lucrare misionară au nevoie de experienţă în ce priveşte cultivarea pământului şi alte domenii ale lucrului manual. Ei trebuie să fie instruiţi pentru a putea prelua orice domeniu al lucrării în câmpurile în care vor fi chemaţi. Nici o lucrare nu va fi mai eficientă decât cea făcută de cei care, dobândind o educaţie în viaţa practică, vor porni înainte pregătiţi să înveţe pe alţii aşa cum ei, la rândul lor, au fost învăţaţi. 57:58 În învăţăturile Sale, Mântuitorul a reprezentat lumea ca pe o vie. Am face bine dacă am studia parabolele în care este utilizat acest simbol. Dacă în şcolile noastre s-ar dovedi mai mult interes şi mai multă credincioşie pentru cultivarea pământului, n-ar mai exista lipsă de interes din partea studenţilor pentru clădiri, plăcere pentru sporturi şi distracţii, care produc atâtea probleme în lucrarea din şcolile noastre. 57:59 Când i-a aşezat în grădina Edenului pe primii noştri părinţi, Dumnezeu 57:60 le-a dat îndemnul "s-o lucreze" şi s-o păzească". Dumnezeu terminase lucrarea creaţiunii şi spusese că toate lucrurile erau foarte bune. Totul corespundea scopului pentru care a fost creat. Atâta timp cât Adam şi Eva au ascultat de Dumnezeu, munca lor în grădină a fost o plăcere; pământul a rodit cu îmbelşugare pentru nevoile lor. Însă, când s-a îndepărtat de Dumnezeu şi nu L-a mai ascultat, omul a fost condamnat să lupte cu seminţele semănate de Satana şi să-şi câştige pâinea în sudoarea frunţii sale. De acum înainte, el avea să se lupte cu truda şi greutăţile împotriva puterii căreia îşi supusese voinţa. 57:61 Era planul lui Dumnezeu acela de a îndepărta prin trudă toate relele pe care omul le adusese în lume prin neascultare. Muncind din greu, ispitirile lui Satana pot fi făcute ineficiente şi, de asemenea, răul în care omul fusese înfăşurat. Fiul lui Dumnezeu a fost dăruit lumii prin moartea Sa, făcând ispăşire pentru păcatele lumii, şi prin viaţa Sa, învăţându-i pe oameni cum pot fi zădărnicite planurile vrăjmaşului. Luând asupra Lui natura omenească, Domnul Hristos S-a făcut una cu fraţii Săi, a simţit cu ei şi, printr-o viaţă de muncă neobosită, i-a învăţat pe oameni cum pot deveni lucrători împreună cu Dumnezeu în făurirea împărăţiei Sale în lume. 57:62 Dacă aceia care au primit sfaturi cu privire la planul lui Dumnezeu pentru educaţia tinerilor din aceste timpuri din urmă îşi vor preda voinţa lui Dumnezeu, El îi va învăţa care este voia Sa şi care este calea Sa. Domnul Hristos trebuie să fie învăţătorul în şcolile noastre. Dacă profesorii şi studenţii Îi vor acorda locul care i se cuvine, El va lucra prin ei pentru a aduce la îndeplinire planul de mântuire. 57:63 Elevii şi studenţii trebuie învăţaţi să caute sfatul lui Dumnezeu prin rugăciune. Ei trebuie să fie învăţaţi să privească la Creatorul lor ca la un îndrumător care nu dă greş niciodată. Ei trebuie învăţaţi lecţiile stăpânirii de sine şi ale încrederii, ale adevăratei bunătăţi şi acelei amabilităţi care porneşte din inimă. Ei trebuie să înveţe lecţia consecvenţei. Caracterele lor trebuie să răspundă cuvintelor lui David: "Fiii noştri sunt ca nişte odrasle care cresc în tinereţea lor; fetele noastre 57:64 ca nişte stâlpi săpaţi frumos, care fac podoaba caselor împărăteşti" (Ps. 144, 12). Prin toate acestea, ei sunt calificaţi pentru a servi în câmpul misionar. 57:65 Studentul convertit a rupt lanţul care îl ţine în slujba păcatului şi se află într-o relaţie corespunzătoare cu Dumnezeu. Numele lui este înscris în cartea vieţii Mielului. El se află sub o obligaţie solemnă de a renunţa la rău şi de a se aşeza sub jurisdicţia lui Dumnezeu. Prin rugăciune stăruitoare, el trebuie să se alipească de Hristos. A neglija acest lucru, a refuza să-I slujească înseamnă a pierde dreptul la favoarea Marelui Învăţător şi a deveni câmpul de luptă al vicleşugurilor lui Satana. A fost planul cerului ca, prin sacrificiul fără margini al lui Hristos, să-i aducă din nou pe oameni în armonie cu Dumnezeu. Educaţia care îl aduce pe student într-o relaţie strânsă cu Învăţătorul trimis de Dumnezeu este adevărata educaţie. 57:66 Poporul lui Dumnezeu reprezintă uneltele alese de El pentru creşterea bisericii Sale de pe pământ. Ei trebuie să caute sfatul lui Dumnezeu. Distracţiile şi plăcerile lumeşti nu trebuie să aibă loc în viaţa creştinului. Tăria poporului Său stă în a urma calea Domnului. Trebuie să se dea pe faţă credinţa lor în singurul Fiu al lui Dumnezeu. Acest lucru va face impresie asupra minţii celor stăpâniţi de lucruri lumeşti. Acela care ia poziţie şi se desparte de lume şi se luptă să devină una cu Hristos va avea succes în a atrage sufletele la Dumnezeu. Harul lui Hristos va fi atât de evident în viaţa sa, încât lumea va vedea că el a umblat cu Hristos şi a învăţat de la El. 57:67 "Du-te azi şi lucrează în via Mea", porunceşte Mântuitorul. "Fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva, să faceţi totul spre slava lui Dumnezeu!" (1 Cor. 10, 31). Fie ca toţi aceia care susţin că sunt copii ai Împăratului ceresc să caute continuu să reprezinte principiile Împărăţiei lui Dumnezeu. Fiecare să-şi aducă aminte că, în spirit, în cuvinte şi fapte, el trebuie să fie credincios tuturor preceptelor şi poruncilor Domnului. Noi trebuie să fim supuşi ai împărăţiei lui Hristos, credincioşi, vrednici de încredere, pentru 57:68 ca cei din lume care sunt înţelepţi să poată avea o reprezentare adevărată a bogăţiilor, bunătăţii, îndurării, milei şi curtoaziei cetăţenilor Împărăţiei lui Dumnezeu. 57:69 Review and Herald, 24 octombrie 1907. 57:70 Un mesaj către profesori 57:71 Mi-a fost dată o solie pentru profesorii din şcolile noastre. Cei care acceptă responsabilitatea sacră de a fi profesori trebuie să înainteze continuu în experienţa lor. Ei nu trebuie să fie mulţumiţi să rămână în vale, ci trebuie să urce mereu către cer. Având Cuvântul lui Dumnezeu în mâinile lor şi perseverând în a iubi oamenii, ei trebuie să înainteze pas cu pas în eficienţă. 57:72 Experienţa creştină profundă va fi îmbinată cu lucrarea educaţiei autentice. Şcolile noastre trebuie să înainteze în mod statornic în dezvoltarea creştină; şi pentru realizarea acestui obiectiv, cuvintele şi exemplul profesorului trebuie să fie un ajutor constant. "Şi voi, ca nişte pietre vii", spune apostolul, "sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă, şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu prin Isus Hristos." (1 Petru 2, 5). Ar fi bine ca fiecare profesor şi student să studieze cu atenţie aceste cuvinte, punându-şi întrebarea în dreptul lui: Am dobândit eu, prin harul îmbelşugat ce mi s-a oferit, acea experienţă pe care trebuie să o aibă un copil al lui Dumnezeu pentru a înainta continuu, treaptă cu treaptă, spre mai sus? 57:73 În orice aspect al educaţiei, profesorii trebuie să caute să împărtăşească lumină din Cuvântul lui Dumnezeu şi să arate însemnătatea ascultării de un "Aşa zice Domnul". Educaţia trebuie să fie de o aşa manieră, încât studenţii să facă din principiile drepte călăuza tuturor acţiunilor lor: aceasta este educaţia care va dăinui de-a lungul veacurilor veşniciei. 57:74 Mi-au fost date cuvinte de avertizare către profesorii din şcolile întemeiate de noi. Şcolile noastre trebuie să aibă un caracter diferit de cel al celorlalte şcoli populare. Doar studiul manualelor obişnuite nu este suficient; şi multe dintre cărţile care sunt folosite nu sunt necesare pentru şcoli ce au fost înfiinţate să-i pregătească pe studenţi 57:75 pentru şcoala de sus. Ca urmare, studenţii din aceste şcoli nu primesc cea mai desăvârşită educaţie creştină. Punctele cele mai importante care sunt necesare pentru a-i pregăti pe studenţi ca să poată sta în faţa ultimei mari examinări sunt tocmai acelea care sunt neglijate, acelea care trebuie să-i pregătească pentru lucrare misionară, acasă şi în câmpuri depărtate. Educaţia de care este nevoie acum este aceea care îi califică pe studenţi pentru lucrare misionară practică, învăţându-i să-şi pună orice facultate sub stăpânirea Duhului lui Dumnezeu. Cartea de studiu care este de cea mai mare valoare este cea care conţine sfaturile lui Hristos, Învăţătorul învăţătorilor. Domnul aşteaptă ca profesorii noştri să îndepărteze din şcolile noastre acele cărţi care învaţă puncte de vedere care nu sunt în conformitate cu Cuvântul Său şi să facă loc acelor cărţi care sunt de cea mai mare valoare. Planul Domnului este ca profesorii din şcolile noastre să depăşească în înţelepciune înţelepciunea lumii, pentru că ei studiază înţelepciunea Lui. Dumnezeu va fi onorat atunci când profesorii din şcolile noastre, din clasele cele mai mari până la cele mai mici, vor arăta că ei au o înţelepciune mai mare decât cea a lumii, deoarece Învăţătorul Suprem este Cel care îi conduce. 57:76 Profesorii noştri trebuie să înveţe continuu. Toţi reformatorii trebuie să se lase disciplinaţi de Dumnezeu. Propriile lor vieţi trebuie să fie reformate, iar inimile lor, supuse harului lui Hristos. Trebuie să se renunţe la orice obicei şi la orice idee luminoasă ce nu este în armonie cu planul lui Dumnezeu. 57:77 Atunci când Nicodim, un mare învăţător al lui Israel, a venit la Domnul Isus pentru a-I pune întrebări, Domnul Hristos a expus în faţa lui cele dintâi principii. Nicodim, deşi deţinea o poziţie onorabilă în Israel, nu avea o concepţie corectă cu privire la ceea ce trebuie să fie un învăţător al lui Israel. El avea nevoie de sfat cu privire la cele dintâi principii ale vieţii divine, deoarece el nu învăţase alfabetul adevăratei experienţe religioase. 57:78 Ca răspuns la sfatul lui Hristos, Nicodim a întrebat: "Cum se poate aşa ceva?" Domnul Hristos i-a răspuns: "Tu, care eşti un învăţător al lui Israel, nu pricepi aceste lucruri?" (Ioan 3, 9.10). Aceeaşi întrebare poate fi pusă multora care deţin poziţii de răspundere 57:79 ca profesori, medici şi pastori ai Evangheliei, dar care au neglijat partea esenţială a educaţiei lor, aceea care avea să-i pregătească pentru a lucra creştineşte cu minţile oamenilor. 57:80 În sfaturile pe care le-a dat Domnul Hristos ucenicilor Săi şi poporului din toate categoriile sociale care au venit să asculte cuvintele Sale, se găsea ceva care îi situa într-un plan înalt în ce priveşte gândirea şi acţiunea. Dacă astăzi ar fi transmise celui care învaţă cuvintele lui Hristos, şi nu cuvintele oamenilor, noi am putea vedea mai multă inteligenţă, o mai clară înţelegere a lucrurilor cereşti, o mai profundă cunoaştere de Dumnezeu şi o viaţă creştină mai curată şi mai viguroasă. "Adevărat, adevărat vă spun", zicea Domnul Hristos, "cine crede în Mine are viaţa veşnică. Părinţii voştri au mâncat mană în pustie şi au murit. Pâinea care se pogoară din cer este de aşa fel, ca cineva să mănânce din ea şi să nu moară. Eu sunt Pâinea vie, care s-a pogorât din cer. Dacă mănâncă cineva din pâinea aceasta, va trăi în veac." (Ioan 6, 47-51). 57:81 "Isus, care ştia în sine că ucenicii Săi cârteau împotriva vorbirii acesteia, le-a zis: 'Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire? Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?... Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe care vi le-am spus Eu, sunt duh şi viaţă'." (Ioan 6, 61-63). 57:82 Noi suntem greoi în a înţelege cât de mult avem nevoie să studiem cuvintele lui Hristos şi metodele Sale de lucru. Dacă învăţăturile Sale ar fi mai bine înţelese, multe din sfaturile care sunt date astăzi şcolilor noastre ar fi apreciate la justa lor valoare. S-ar vedea că multe lucruri din cele care sunt predate în şcoli nu fac să crească simplitatea evlaviei în viaţa studentului. Atunci, înţelepciunea mărginită ar primi mai puţină onoare, iar Cuvântul lui Dumnezeu ar fi aşezat într-un loc mai onorabil. 57:83 Când profesorii noştri sunt cu adevărat convertiţi, ei vor experimenta acea foame a sufletului după cunoaşterea de Dumnezeu şi, ca nişte elevi umili în şcoala lui Hristos, ei vor studia ca să poată cunoaşte 57:84 neprihănirea Sa. Principiile neprihănirii vor călăuzi viaţa şi vor fi predate studenţilor ca fiind principiile care guvernează educaţia cerului. Când profesorii vor căuta cu toată inima lor să aducă adevăratele principii în lucrarea de educaţie, îngerii lui Dumnezeu vor fi prezenţi spre a face impresii asupra inimii şi minţii. 57:85 Review and Herald, 7 noiembrie 1907. 57:86 Pentru studiu suplimentar 57:87 Instructorul tineretului - Cu toată inima, 12 nov. 1907 57:88 Idem - De la celula din închisoare la tronul Egiptului, 17 martie 1908 57:89 Idem - Cunoaşterea de Dumnezeu, 17 aprilie 1908 57:90 Idem - Sfat înţelept către tineri, 28 aprilie 1908 57:91 Măsuri pentru şcolile noastre 57:92 Un apel către pastorii, medicii şi profesorii din California de Sud. 57:93 Bărbaţii care se află în conducerea lucrării solemne de vestire a ultimei solii a Evangheliei trebuie să cultive şi să nutrească gânduri şi idei înalte. Este privilegiul tuturor acelora care poartă responsabilităţi în lucrarea Evangheliei să poată învăţa în şcoala lui Hristos. Acela care pretinde că Îl urmează pe Hristos nu trebuie să fie condus de ceea ce îi dictează propria lui voinţă; mintea lui trebuie condusă să gândească aşa cum gândea Hristos şi iluminată să înţeleagă voia şi calea lui Dumnezeu. Un astfel de credincios va fi un urmaş al lui Hristos în ceea ce priveşte metodele de lucru. 57:94 Fraţii noştri nu trebuie să uite că înţelepciunea lui Dumnezeu s-a îngrijit de şcolile noastre într-un mod care va aduce binecuvântare tuturor acelora care se vor antrena în această activitate. Cartea Parabolele Domnului Hristos a fost donată pentru lucrarea de educaţie, pentru ca studenţii şi alţi prieteni ai şcolilor să poată mânui aceste cărţi, iar prin vânzarea lor, să se obţină o mare parte din mijloacele necesare pentru a scăpa şcoala de datorii. Însă acest plan nu a fost prezentat şcolilor noastre aşa cum trebuie; profesorii şi studenţii nu au fost instruiţi să ia această carte şi să o pună cu curaj în vânzare, pentru beneficiul lucrării de educaţie. 57:95 Cu mult timp în urmă, ar fi trebuit ca profesorii şi studenţii din şcolile noastre să tragă foloase din posibilitatea de a strânge bani din vânzarea cărţii Parabolele Domnului Hristos. Vânzând aceste cărţi, studenţii vor sluji cauzei lui Hristos şi, făcând acest lucru, prin răspândirea preţioasei lumini, ei vor învăţa lecţii deosebit de valoroase pentru experienţa creştină. Toate şcolile noastre ar trebui să intre acum pe făgaş şi să se străduiască să aducă la îndeplinire planul prezentat în faţa noastră pentru educaţia lucrătorilor, spre binele şcolilor noastre şi pentru câştigarea de suflete pentru cauza lui Hristos. 57:96 În oraşele Riverside, Redlands şi San Bernardino, ni s-a deschis un câmp pe care abia dacă l-am atins 57:97 cu vârful degetelor noastre. S-a făcut o lucrare bună acolo, în măsura în care lucrătorii noştri au fost încurajaţi să o facă; însă este nevoie de mijloace pentru a continua cu succes această lucrare. A fost planul lui Dumnezeu ca, prin vânzarea cărţilor Divina vindecare şi Parabolele Domnului Hristos, să fie strânşi mulţi bani pentru lucrarea din sanatoriile şi şcolile noastre, pentru ca poporul nostru din acele locuri să se simtă mai liberi în a dona din mijloacele lor pentru a se începe o lucrare în alte noi câmpuri misionare. Dacă poporul nostru s-ar angaja acum în vânzarea acestor cărţi aşa cum ar trebui, noi am avea mult mai mulţi bani pentru a aduce la îndeplinire lucrarea încredinţată de Dumnezeu. 57:98 Oriunde lucrarea de vânzare a cărţii Parabolele Domnului Hristos a fost luată în serios, cartea a mers bine. Iar lecţiile învăţate de cei care s-au angajat în această lucrare le-au răsplătit din plin eforturile lor. Acum tot poporul nostru trebuie să fie încurajat să ia parte la această lucrare misionară deosebită. Pe toate căile posibile, mi-a fost dată lumină că poporul nostru trebuie învăţat cele mai bune metode prin care să prezinte aceste cărţi semenilor. 57:99 Am fost instruită ca, în marile noastre adunări, să fie prezenţi lucrători care să înveţe poporul cum să semene sămânţa adevărului. Aceasta înseamnă mai mult decât a-i învăţa cum să vândă Semnele Timpului şi alte publicaţii. Aceasta include sfaturi privind mânuirea unor cărţi, cum sunt Parabolele Domnului Hristos şi Divina vindecare. Acestea sunt cărţi care conţin adevăruri preţioase, din care cititorul poate extrage lecţii de cea mai mare valoare. 57:100 De ce nu a fost nimeni rânduit să facă acest lucru la adunarea în corturi (din 1907), pentru a prezenta poporului acest aspect al lucrării? Eşuând în aceasta, voi aţi pierdut o mare ocazie de a aşeza mari binecuvântări în mâinile poporului şi, de asemenea, aţi pierdut posibilitatea de a strânge bani în folosul instituţiilor noastre. Fraţii mei, să-i încurajăm pe oamenii noştri să se apuce de această lucrare fără întârziere. 57:101 Sunt unii care au avut experienţă în vânzarea de alimente 57:102 sănătoase, care acum ar trebui să fie preocupaţi şi de vânzarea preţioaselor noastre cărţi; căci acestea conţin hrană pentru viaţa veşnică. Oraşul Los Angeles mi-a fost prezentat ca un câmp foarte rodnic pentru vânzarea cărţilor Parabolele Domnului Hristos şi Divina vindecare. Miile de cetăţeni pasageri şi vizitatori ar beneficia de lecţiile pe care le conţin acestea, iar cei care poartă răspunderi în sanatoriile noastre ar trebui să acţioneze cu înţelepciune în această chestiune, încurajându-i pe toţi, surori, infirmiere şi studenţi, să strângă prin aceste mijloace cât mai mulţi bani cu putinţă pentru cheltuielile din diferite instituţii. 57:103 De ce poporul nostru înţelege atât de greu ce doreşte Domnul ca el să facă? Conducătorii noştri trebuie să se pregătească dinainte spre a folosi ocaziile pe care le au în adunările noastre, mari şi mici, de a prezenta aceste cărţi poporului şi pentru a face apel pentru voluntari care să se angajeze în vânzarea lor. Când se va începe această lucrare cu toată seriozitatea pe care o impune timpul în care ne aflăm, datoriile care zac acum asupra şcolilor noastre vor fi mult diminuate. Şi atunci, cei la care s-a făcut apel să dea o mare parte din mijloacele lor pentru a susţine aceste instituţii vor fi liberi să dea o parte mai mare din darurile lor pentru lucrarea misionară din alte locuri, unde este nevoie, acolo unde încă nu s-au făcut eforturi speciale. 57:104 Vor fi rezultate foarte bune dacă aceste cărţi vor fi aduse în atenţia Uniunii femeilor pentru temperanţă creştină (Women's Christian Temperance Union). Noi ar trebui să-i invităm pe aceşti lucrători la adunările noastre şi să le dăm ocazia să cunoască poporul nostru. Aşezaţi aceste cărţi preţioase în mâinile lor şi spuneţi-le ce înseamnă dăruirea lor pentru această cauză şi rezultatele acesteia. Explicaţi-le cum, prin vânzarea cărţii Divina vindecare, ar putea fi aduşi la sanatoriu bolnavi care altfel n-ar ajunge acolo nicidecum dacă nu ar fi ajutaţi; şi cum, astfel, se va putea acorda ajutor pentru înfiinţarea unor sanatorii în locuri unde este atât de mare nevoie. Dacă sanatoriile noastre sunt administrate înţelept de bărbaţi şi femei care se tem de Domnul, ei vor fi unelte prin care vom fi puşi în legătură cu 57:105 cei de la Uniunea femeilor pentru temperanţă creştină, iar aceştia vor înţelege repede foloasele ramurii medicale a lucrării noastre. Ca urmare a contactului lor cu lucrarea noastră medicală, unii dintre ei vor învăţa adevăruri pe care trebuie să le cunoască pentru desăvârşirea caracterului creştin. 57:106 Un lucru care nu trebuie uitat niciodată de lucrătorii noştri este acela că Domnul Isus Hristos este directorul şi conducătorul nostru. El a gândit un plan prin care să se micşoreze datoria şcolilor noastre; şi El nu va îndreptăţi modul de lucru al acelora care înlătură acest plan, neavând încredere în succesul lui. Când poporul Său se va ridica pentru a da ajutor, cu toţii uniţi pentru cauza Sa de pe acest pământ, nici unul dintre lucrurile bune pe care Dumnezeu le-a făgăduit nu va fi reţinut de la ei. 57:107 În locuri ca Los Angeles, unde populaţia este în continuă schimbare, se prezintă ocazii minunate pentru vânzarea cărţilor noastre. S-a pierdut mult pentru că poporul nostru nu a folosit din plin această ocazie. De ce nu ar face profesorii şi studenţii de la şcoala din San Fernando din Los Angeles un câmp special pentru vânzarea cărţii Parabolele Domnului Hristos? Dacă ei vor îndeplini cu seriozitate şi credinţă planul acesta care le-a fost dat pentru a folosi această carte, îngerii lui Dumnezeu le vor călăuzi paşii, iar binecuvântarea cerului va însoţi eforturile lor. 57:108 Ar fi fost excelent dacă profesorii de la Şcoala din San Fernando ar fi ajutat, în perioada vacanţei, la impulsionarea vânzării cărţii Parabolele Domnului Hristos. Ce binecuvântare ar fi avut dacă ar fi pornit împreună cu studenţii şi le-ar fi arătat cum să lucreze cu oamenii şi cum să prezinte cartea! Relatarea despre dăruirea acestei cărţi şi subiectul acesteia i-ar fi condus pe unii dintre aceştia să se intereseze în mod special de carte şi de şcoala pentru care este vândută. 57:109 De ce nu au făcut profesorii din şcolile noastre mai mult pentru această lucrare? Dacă poporul nostru ar fi mai conştient de acest lucru, nu ar fi altă lucrare mai de dorit de făcut în câmpul de acasă decât aceea de a se angaja în vânzarea cărţii Parabolele Domnului Hristos; pentru că, ajutând astfel 57:110 la aducerea la îndeplinire a planului lui Dumnezeu cu privire la şcolile noastre, ei aduc totodată preţioasele adevăruri ale Cuvântului lui Dumnezeu în atenţia poporului. 57:111 Indiferenţa manifestată de unii cu privire la această iniţiativă nu este pe placul lui Dumnezeu. El doreşte ca tot poporul nostru să recunoască aceasta ca fiind metoda Sa de uşurare a şcolilor noastre de datorii. Tocmai pentru că planul Său nu a fost luat în seamă simţim noi acum atât de acut lipsa de mijloace pentru înaintarea lucrării. Dacă şcolile s-ar fi oferit să contribuie şi ele la măsurile luate spre binele lor, ar fi fost acum mai mulţi bani în casieriile şcolilor şi mai mulţi bani în mâinile poporului nostru, pentru a uşura nevoile celorlalte departamente ale lucrării şi, mai important decât orice, profesorii şi studenţii ar fi primit chiar acele lecţii de care au atâta nevoie pentru a-L sluji pe Domnul. 57:112 Vă trimit aceste rânduri pentru că îmi dau seama că este nevoie de o intuiţie mai adâncă, de o viziune mai largă din partea lucrătorilor noştri din ramurile medicală şi de învăţământ, dacă ei doresc să obţină toate foloasele de care Dumnezeu vrea să le facă parte prin vânzarea cărţilor Parabolele Domnului Hristos şi Divina vindecare. Vă cer, fraţilor, să citiţi aceste rânduri poporului nostru, pentru ca ei să poată învăţa să capete un spirit înţelept, putere şi o minte sănătoasă. 57:113 Review and Herald, 3 septembrie 1908. 57:114 Învăţătorule, cunoaşte-te pe tine însuţi 57:115 A ajunge să te cunoşti pe tine este mare lucru. Adevărata cunoaştere de sine va duce la o umilinţă care va îngădui Domnului să modeleze mintea, să o înveţe, să formeze şi să disciplineze caracterul. Lucrătorii lui Hristos din această perioadă a istoriei lumii au mare nevoie de harul umilinţei. Nici un profesor nu poate face o lucrare acceptabilă dacă nu este conştient de propriile-i deficienţe şi dacă nu scoate din calculele sale acele planuri care slăbesc viaţa spirituală. Când profesorii au dorinţa de a înlătura din lucrarea lor tot ce este neesenţial pentru viaţa veşnică, se va putea spune cu adevărat despre ei că lucrează spre mântuirea lor cu frică şi cutremur şi că ei zidesc în mod înţelept pentru veşnicie. 57:116 Sunt instruită să spun că unii dintre profesorii noştri sunt cu mult în urmă în a înţelege de ce fel de educaţie este nevoie pentru această perioadă a istoriei pământului. Nu este timpul ca studenţii să adune în capul lor o masă de cunoştinţe pe care nu le pot lua cu ei în şcoala de sus. Să îndepărtăm cu grijă din cursurile noastre tot ce este inutil, pentru ca să rămână loc în minţile studenţilor, în care să fie semănate seminţele neprihănirii. Această învăţătură va aduce roadă pentru viaţa veşnică. 57:117 Fiecare profesor trebuie să înveţe zilnic în şcoala lui Hristos, ca să nu piardă simţul a ceea ce înseamnă adevărata perfecţiune fizică, mintală şi morală. Nimeni nu ar trebui să se considere învăţător al altora, atâta vreme cât el însuşi nu lucrează continuu la propria sa mântuire, primind şi împărtăşind o educaţie deplină. Învăţătorul adevărat se va educa pe sine însuşi spre a fi desăvârşit din punct de vedere moral, pentru ca, prin cuvânt şi faptă, să poată conduce sufletele să înţeleagă lecţiile Marelui Învăţător. Nici unul dintre cei care sunt mulţumiţi cu un standard scăzut nu trebuie să fie încurajat să-i înveţe pe alţii. Nimeni nu corespunde spre a învăţa pe alţii măreţele taine ale evlaviei, atâta timp cât Hristos, nădejdea slavei, nu ia chip înăuntrul său. 57:118 Fiecare învăţător şi profesor trebuie să primească adevărul din dragoste pentru principiile sale sfinte; atunci, el nu va da greş în a exercita o influenţă care va purifica şi înălţa. Profesorul al cărui suflet se va bizui pe Hristos va vorbi şi va acţiona ca un creştin. Unul ca acesta nu va fi mulţumit până când adevărul nu va curăţi viaţa sa de orice lucru neînsemnat. El nu va fi satisfăcut până ce mintea sa nu va ajunge să fie modelată zi de zi prin influenţa Duhului lui Dumnezeu. Atunci Domnul Hristos poate vorbi inimii, iar glasul Său, care spune: "Iată drumul, mergeţi pe el", va fi auzit şi i se va da ascultare. 57:119 Profesorul care are o corectă înţelegere a lucrării adevăratei educaţii nu se va mulţumi ca doar din când în când să facă referinţă la Hristos. Cu propria sa inimă încălzită de dragostea lui Dumnezeu, el Îl va înălţa continuu pe Omul de pe Calvar. Cu propriul său suflet pătruns de Duhul lui Dumnezeu, el va căuta să îndrepte atenţia studenţilor asupra modelului, Domnul Isus Hristos, conducătorul peste zeci de mii, cel mai îndrăgit dintre toţi. 57:120 Este mare nevoie de Duhul Sfânt în şcolile noastre. Această unealtă divină vine în lume ca reprezentant al lui Hristos. El este nu numai martorul credincios şi adevărat al Cuvântului lui Dumnezeu, dar şi acela care cercetează gândurile şi planurile inimii. Este izvorul la care trebuie să privim pentru eficienţă în vederea restaurării chipului moral al lui Dumnezeu în om. Duhul Sfânt era căutat cu înfocare în şcolile profeţilor; influenţa Sa transformatoare avea să aducă chiar şi gândurile în armonie cu voia lui Dumnezeu şi să stabilească o legătură vie între pământ şi cer. 57:121 Profesori, dacă vă veţi deschide inimile pentru locuirea lăuntrică a Duhului lui Dumnezeu, dacă veţi spune bun-venit Oaspetelui ceresc, Dumnezeu vă va face împreună lucrători cu El. Colaborând cu Marele Învăţător, spiritul egoismului va fi înlăturat şi vor avea loc schimbări uimitoare! 57:122 În timpul nopţii, mi-au fost prezentate următoarele cuvinte: "Însărcinează pe profesorii din şcolile noastre să-i pregătească pe studenţi pentru 57:123 ceea ce va veni asupra lumii." Domnul aşteaptă de mult timp ca profesorii să umble în lumina pe care El le-a trimis-o. Este nevoie de umilinţă pentru ca Domnul Hristos să poată reface chipul moral al Lui în om. Felul educaţiei care se face trebuie mult schimbat înainte ca să putem vedea o adevărată schimbare în instituţiile noastre. Standardul lui Dumnezeu poate fi atins numai atunci când puterile intelectuale şi morale sunt puse laolaltă în educaţie. 57:124 Aceste cuvinte au fost spuse clar şi cu tărie: "Mărturisiţi-vă greşelile unii altora şi rugaţi-vă unii pentru alţii, ca să puteţi fi vindecaţi. Grăbiţi-vă cu toţii; grăbiţi-vă cu toţii şi iubiţi-vă ca fraţii. Rugaţi-vă împreună." Domnul a plătit preţul propriului Său sânge pentru salvarea lumii. El a îndurat toată ruşinea şi umilinţa pe care au reuşit să le născocească oamenii şi să le inventeze Satana, pentru a putea aduce la îndeplinire planul mântuirii. Profesorul să nu caute să se înalţe pe sine, ci să fie conştient că trebuie să înveţe de la Domnul Hristos zi de zi şi să facă din El modelul său. Pentru profesori şi studenţi, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Hristos trebuie să fie singurul exemplu. 57:125 Păstraţi mereu în minte faptul că Domnul îi va accepta ca profesori doar pe aceia care vor fi învăţători ai Evangheliei. O mare responsabilitate stă asupra acelora care se angajează să-i înveţe pe alţii ultima solie a Evangheliei. Ei trebuie să fie împreună lucrători cu Dumnezeu în această lucrare de educare a minţilor oamenilor. Profesorul care dă greş în a ţine continuu în faţa sa standardul Bibliei pierde ocazia de a fi împreună lucrător cu Dumnezeu în modelarea minţii, lucru esenţial pentru a avea un loc în curţile cereşti. 57:126 Review and Herald, 3 septembrie 1908. 57:127 Pentru studiu suplimentar 57:128 Semnele Timpului - Principiile creştinului în afaceri, 24 febr. 1909 57:129 Review and Herald - Ţinta şcolilor noastre, 4 martie 1909 57:130 Idem - Educaţia înaltă - o pregătire pentru slujire, 25 martie 1909 57:131 Semnele Timpului - Dumnezeu în natură, 5, 12, 19 mai 1909 57:132 Review and Herald -Şcolile locale, 6 mai 1909 57:133 Instructorul tineretului - Domnul Hristos, exemplul copiilor şi al tinerilor, 25 mai 1909 57:134 Lucrarea din faţa noastră 57:135 Conferinţele din America au o mare şi importantă lucrare de făcut. Noi trebuie să înfăptuim lucrarea în America în aşa fel, încât să putem fi putere şi ajutor pentru cei care proclamă solia în ţări depărtate. Orice naţiune, limbă şi popor trebuie trezite şi aduse la cunoştinţa adevărului. S-a făcut ceva, însă mai este încă mult de făcut, mult de învăţat, chiar la Conferinţa de aici, pentru ca lucrarea să poată merge înainte, într-un mod care va aduce slavă şi onoare lui Dumnezeu. 57:136 Sufletul meu a fost atât de împovărat, încât nu am fost în stare să mă odihnesc. Asupra cărui lucru să privim ca să facem o mai profundă impresie asupra minţii omeneşti? Iată şcolile noastre. Ele trebuie să fie conduse în aşa fel, încât să formeze misionari care să pornească la drumuri şi la garduri spre a semăna sămânţa adevărului. Aceasta este însărcinarea pe care a dat-o Domnul Hristos urmaşilor Săi. Ei trebuie să meargă la drumuri şi întretăieri de drumuri cu solia adevărului, pentru ca sufletele să fie aduse la credinţa Evangheliei. Cât de afectată am fost când am văzut câţi servi sunt în locurile pe care le-am vizitat recent! Noi trebuie să stăm în puterea lui Dumnezeu, dacă dorim să îndeplinim această lucrare. 57:137 În aceste eforturi, fiecare lucrător trebuie să privească la Dumnezeu. Noi trebuie să lucrăm ca bărbaţi şi femei care au o legătură vie cu Dumnezeu. Trebuie să învăţăm să venim în întâmpinarea nevoilor oamenilor în locul în care se află ei. O, să nu se mai întâmple ceea ce am văzut în unele locuri, când ne-am întors în America, unde membri ai bisericii, în loc să-şi dea seama de propria lor responsabilitate, au privit la oameni pentru călăuzire, iar bărbaţii în care ei şi-au pus toată încrederea pentru înaintarea lucrării n-au înţeles valoarea răspunderii personale şi au luat asupra lor înşişi lucrarea, poruncind şi dictând ce să facă şi ce să nu facă fraţii lor. Acestea sunt lucruri pe care Dumnezeu nu le 57:138 îngăduie în lucrarea Sa. El este Acela care va pune poveri asupra celor care vor să le poarte. Fiecare suflet are o răspundere înaintea lui Dumnezeu şi nu trebuie învăţat în mod arbitrar de oameni ce are de făcut, ce are de spus şi unde trebuie să meargă. Noi nu trebuie să ne punem încrederea în sfatul oamenilor şi să fim de acord cu tot ce spun ei, cu excepţia cazului când avem dovada că ei se află sub influenţa Duhului lui Dumnezeu. 57:139 Studiaţi primul şi al doilea capitol din cartea Faptele Apostolilor. Mi-a fost dată lumina că lucrarea noastră trebuie dusă înainte, pe culmi tot mai înalte, ca niciodată până acum. Lumina cerului trebuie preţuită şi primită. Această lumină este pentru lucrători. Este pentru aceia care simt că Dumnezeu le-a dat o solie şi că ei au responsabilitatea sacră de a o proclama. 57:140 Solia adevărului prezent este de a pregăti un popor pentru venirea Domnului. Să înţelegem acest lucru şi să facem ca cei care sunt aşezaţi în poziţii de răspundere să fie atât de uniţi, încât lucrarea să meargă cu putere înainte. Nu îngăduiţi nici unui om să se interpună în mod arbitrar ca şi conducător şi să spună: tu trebuie să te duci acolo. Noi avem o lucrare mare şi importantă de făcut, iar Dumnezeu doreşte să ne apucăm de această lucrare în mod inteligent. Aşezarea unor oameni în poziţii de răspundere la Conferinţe nu face din ei nişte dumnezei. Nimeni nu are suficientă înţelepciune pentru a lucra fără a se sfătui. Oamenii trebuie să se consulte cu fraţii lor, să se sfătuiască împreună, să se roage împreună şi să facă planuri împreună pentru înaintarea lucrării. Lucrătorii să îngenuncheze împreună şi să se roage lui Dumnezeu, cerându-I să-i călăuzească. A fost o mare lipsă între noi în această privinţă. Ne-am încrezut prea mult în planurile oamenilor. Nu ne putem permite să facem acest lucru. Trăim timpuri primejdioase şi trebuie să ajungem să ne dăm seama că Domnul trăieşte şi conduce şi că El locuieşte în inimile copiilor oamenilor. Noi trebuie să avem încredere în Dumnezeu. 57:141 Oriunde aţi fi trimişi, să aveţi în inimile şi 57:142 minţile voastre frica de Domnul şi dragostea pentru El. Duceţi-vă zilnic la Domnul pentru sfat şi călăuzire; depindeţi de Dumnezeu pentru lumină şi călăuzire. Rugaţi-vă pentru acest sfat şi această lumină până le dobândiţi. Nu este de folos să cereţi ceva şi apoi să uitaţi ce aţi cerut în rugăciune. Mintea să rămână la rugăciunea pe care aţi înălţat-o. Puteţi face acest lucru în timp ce lucraţi cu mâinile. Puteţi spune: Doamne, eu cred; eu cred cu toată inima mea. Lasă ca puterea Duhului Sfânt să vină asupra mea. 57:143 Dacă ar fi mai multă rugăciune în rândurile noastre, mai multă exercitare a credinţei care lucrează prin dragoste şi mai puţină bizuire pe alte persoane care să aibă experienţă în locul nostru, astăzi am fi cu mult mai înainte în privinţa înţelepciunii decât suntem de fapt. Avem nevoie de o profundă experienţă individuală a inimii şi a sufletului. Atunci vom fi în stare să spunem ce face Dumnezeu şi în ce fel lucrează El. Noi trebuie să avem o experienţă vie în lucrurile lui Dumnezeu; dacă nu avem acest lucru, nu putem fi în siguranţă. Sunt unii care au o anumită experienţă, bună zic ei, şi vorbesc despre aceasta; însă, când ajungeţi să o puneţi la probă, vă daţi seama că nu este o experienţă bună, pentru că nu este în acord cu un clar "Aşa zice Domnul". Dacă a fost vreodată vreun timp în istoria noastră când să fie nevoie să ne umilim sufletele înaintea lui Dumnezeu, acel timp este astăzi. Noi trebuie să venim la Dumnezeu cu credinţă în tot ceea ce a făgăduit în Cuvântul Său şi apoi să umblăm în toată lumina şi cu puterea pe care o dă Dumnezeu. 57:144 Am fost profund impresionată când fraţii care au venit din câmpuri străine mi-au spus câte ceva din experienţele lor şi ce face Domnul pentru a aduce sufletele la adevăr. De aceasta avem nevoie în acest timp. Dumnezeu nu doreşte ca noi să rămânem în continuare ignoranţi. El doreşte să înţelegem responsabilităţile personale pe care le avem faţă de El. El Se va descoperi fiecărui suflet care va veni înaintea Lui cu toată umilinţa şi Îl va căuta cu toată inima. 57:145 Trebuie înfiinţate şcoli în ţări străine şi în propria noastră ţară. Noi trebuie să învăţăm de la Dumnezeu cum să administrăm aceste şcoli. Ele nu trebuie să fie conduse aşa cum au fost conduse multe dintre şcolile noastre. Instituţiile noastre trebuie privite ca 57:146 nişte instrumente folosite de Dumnezeu pentru continuarea lucrării Sale pe pământ. Noi trebuie să privim la Dumnezeu pentru călăuzire şi înţelepciune; trebuie să-L implorăm să ne înveţe cum să împlinim lucrarea cu putere. Să-L recunoaştem pe Domnul ca învăţător şi călăuză a noastră şi atunci vom înfăptui lucrarea în mod corespunzător. Noi trebuie să stăm ca o companie unită, ai cărei membri se privesc în ochi unii pe alţii. Atunci vom putea vedea mântuirea lui Dumnezeu descoperită şi într-o parte, şi în cealaltă. Dacă lucrăm în armonie, noi Îi oferim lui Dumnezeu şansa să lucreze pentru noi. În lucrarea din şcolile noastre, avem nevoie de o înţelegere corectă a ceea ce înseamnă educaţia esenţială. Oamenii vorbesc mult despre educaţia înaltă, însă cine poate defini ce este educaţia înaltă? Educaţia înaltă se găseşte în Cuvântul viului Dumnezeu. Educaţia de care avem cel mai mult nevoie este acea educaţia care ne învaţă să ne supunem sufletele lui Dumnezeu cu toată umilinţa, care ne face capabili să primim Cuvântul lui Dumnezeu şi să credem ceea ce spune el. Cu această educaţie vom vedea mântuirea lui Dumnezeu. Cu spiritul lui Dumnezeu asupra noastră, noi trebuie să ducem lumina adevărului la drumuri şi la garduri, pentru ca mântuirea lui Dumnezeu să se poată descoperi în mod remarcabil. 57:147 Vom duce noi mai departe lucrarea, folosind calea aleasă de Domnul? Suntem noi doritori să ne lăsăm învăţaţi de Dumnezeu? Ne vom lupta noi cu Dumnezeu în rugăciune? Vom primi noi botezul Duhului Sfânt? Aceasta este ceea ce avem nevoie şi ceea ce putem avea în acest timp. Atunci vom putea porni cu o solie din partea Domnului, iar lumina adevărului va străluci ca o flacără arzând, care va ajunge în toate părţile lumii. Dacă vom umbla smeriţi cu Dumnezeu, El va merge cu noi. Să ne umilim sufletele înaintea Lui şi vom vedea mântuirea Lui. 57:148 Review and Herald, 21 octombrie 1909. |
Seek to any passage:
Search the text:
Special note for ANDROID SmartPhones
I recommend to download PhoneMe emulator for Android from here.
Especially I recommend phoneME Advanced - Foundation Profile + MIDP High Resolution b168 rev20547 from here, or from here.
Then you have to build your application, to transfer the .jar and .jad files on your mobile phone and run using this nice emulator.
1. Install a Zip Utility from Android Market.
2. Install a File Manager from Android Market.
3. Download and install PhoneMe, as mentioned above.
4. Build your application by using Download Multilingual Service or Dynamic Download (zip).
5. Copy the zip file into your Android Phone and unzip the content in a folder, and then write down the path to the unzipped files and the name of the .jad file.
6. Launch PhoneMe from your smartphone.
7. Inside PhoneMe, write to the main window the path and the name to the .jad file, above mentioned. Will look something like: file:///mnt/sd/download/BiblePhone.jad and then press enter.
8. The application will be installed, and next a hyperlink will be available below the above mentioned textbox. On this way you can install as many of MIDP application you like on your Android Phone.
How to install the application in Java Mobile enabled phones
It is possible now to have the Holy Scriptures on your mobile phone and to read
it wherever you are due to the Mobile Information Device Profile (MIDP)
technology in 1.0 and 2.0 versions, developed for Java applications.
A good advice is to try in the beginning the MIDP 1.0 / 128 Kbytes version, and
progressively to advance to MIDP 2.0 and larger volumes (512 Kbytes or more).
The application is available for MIDP 2.0, MIDP 1.0. You have only to select one
table on the field MIDP2.0 or MIDP1.0, according to the desired Bible version.
Then, you shall make a click on the JAR (Java Archive) file in order to obtain
the software to be installed on your mobile phone.
I recommend you to start with STARTER(MIDP1.0old) edition, then to continue with
INTERMEDIATE(MIDP1.0), and in the end, if the mobile phone supports this thing,
to try to install the ADVANCED (MIDP2.0) edition. Also, start with 128 kbytes
volumes, continue with 512 kbytes, and at the end try the version in one file.
There are cases where the mobile phone requires so called JAD (Java Descriptor)
files. These JAD files has to be
uploaded, on this case, together with the desired JAR files(s).
There are different methods to download the applications in your mobile phone as
follows:
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
2. By using the infrared port of the mobile phone
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
4. By cable link between PC ad mobile phone
5. If none from the above cases are valid
Next, we shall examine each case in order to have a successfully installation of
the software.
1. Directly from Internet by using a WAP or GPRS connection
If your have Internet access on your mobile phone (e.g. WAP or GPRS), it is
enough to access
https://biblephone.intercer.net/wap/ from the browser of the mobile phone,
and to access the desired Bible version, and then to make an option about
MIDP1.0 or MIDP2.0, and finally to select the desired module (e.g. one or more).
After the last selection, the desired version will be downloaded on your mobile
phone.
Many phones have only this option for installing JAVA appplications.
2. By using the infrared port of the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
If you don't have access to Internet directly from your mobile phone, then you
shall have to pass to this step requiring to have infrared ports on your mobile
phone and on the computer.
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to activate the infrared port on the mobile phone and align it with the infrared
port of the computer (preferable laptop).
c. Then a window will appear asking what file you want to send to the mobile
phone. Next, you will select the downloaded JAR file, and after OK, the mobile
phone will ask you if you want to load that file. You say YES and the
application will be downloaded on your mobile phone.
d. Probably, you will be asked by the mobile phone where you want to save it (e.g.
on the games or applications directories). After you made this selection, the
file will be ready to be loaded for run.
The displaying preference can be set inside the application in order to have
larger fonts, full screen display etc.
3. By wireless Bluetooth access to the mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones.
This situation is similar with the infrared case. You have only to activate
Bluetooth access on your mobile phone (check if exists) and on the computer (check
if exists).
4. By cable link between PC ad mobile phone
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific
mobile phones.
On this case the steps are as follows:
a. On this case, you will download the application by using the computer from
the Internet (i.e. JAR files).
b. Once the application is downloaded (preferable on the desktop) you will have
to set up the wired connection between the mobile phone and the computer. Next,
you will start the synchronization / data transfer application and download the
JAR file in your mobile phone. Surely, you will have to consult the CD of your
mobile phone.
c. By this application you shall transfer into your mobile phone the JAR file in
the games or applications directories. Next, you will have to select for run the
JAR desired file.
5. If none from the above cases are valid
On this unhappy case, I recommend you to find a friend with a laptop having
infrared / Bluetooth capabilities, or to buy a data link cable, or to change
your current model of mobile phone.
Unfortunately, some models of mobile phones require only WAP/GPRS in order to
download and run Java applications.
Sometimes there is a need for a special uploader software for specific mobile
phones. Therefore check the documentation of them and also the page for specific
models.
Why so many versions? Simple, because not all the mobile phones support the
Bible in one file with MIDP 2.0 (the most advanced for the time being).
Multilingual Online Ebooks
It is possible now to have the inspirational ebooks on your browser and to read it allowing you to make comparisons between different translations or versions for a specific language. This occasion is unique, and you have only to browse to the desired author and book.
Select another version:
If you have any questions, remarks, suggestions, please contact me here.
May God bless you in studying the Holy Scriptures.
Sitemap: Please select the BiblePhone modules in your language: