49:30 Tânjirea aceasta continuă după distracţii şi plăceri scoate la iveală dorul profund al sufletului. Însă aceia care se adapă din această fântână a plăcerilor lumeşti constată încontinuu că setea sufletului lor rămâne tot nesatisfăcută. Ei se amăgesc; ei iau distracţia drept fericire; şi când plăcerea a trecut, mulţi se afundă în groapa deznădejdii şi a disperării. O, ce nesăbuinţă, ce nebunie să părăseşti fântâna cu apă vie pentru "vasele sparte" ale plăcerilor lumeşti! Simţim până în adâncul sufletului primejdia care îi înconjoară pe tinerii din aceste zile din urmă; şi atunci, să nu-i ţinem oare pe cei care vor să înveţe şi familiile care sunt atrase de şcolile noastre, departe de aceste influenţe seducătoare şi demoralizatoare?