48:5 Tot ceea ce nu este cuprins în adevăr constituie lucrarea bâjbâită a omului. Aşa-zişii oameni mari şi învăţaţi ai lumii pot fi nesăbuiţi în ochii lui Dumnezeu, şi dacă lucrurile stau astfel, afirmaţiile pompoase ale învăţătorilor lor, deşi se poate să placă şi să satisfacă simţurile şi deşi s-ar putea să fie transmise din veac în veac şi să fie balansate în leagănul credinţei populare, constituie o amăgire şi o înşelăciune, dacă nu se găsesc în lecţiile inspirate ale Domnului Hristos. El este sursa adevăratei înţelepciuni; căci El S-a aşezat pe Sine exact la acelaşi nivel cu Dumnezeul Cel veşnic. În umanitatea Sa, slava luminii cereşti a căzut direct asupra Lui şi de la El asupra lumii, pentru a fi reflectată apoi de către toţi aceia care Îl primesc şi cred în El, amestecată fiind cu desăvârşirea caracterului Său şi strălucirea propriului Său caracter. În timp ce Domnul Hristos stătea în mod distinct prin personalitatea Sa umană şi făcea apel într-un limbaj izbitor, dar simplu, către omenire, El era atât de desăvârşit unit cu Dumnezeu, încât vocea Sa venea cu autoritate, ca fiind glasul lui Dumnezeu din centrul slavei.