38:5 Ca popor, noi trebuie să pregătim Calea Domnului. Orice frântură din capacităţile date nouă de Dumnezeu trebuie pusă la lucru, pentru a pregăti poporul după placul lui Dumnezeu, după modelul Lui de spiritualitate, pentru a putea sta în picioare în aceste vremuri măreţe de pregătire; şi în inimile care iubesc lumea, se poate ridica întrebarea: "Ce este veşnicia pentru noi? Cum va face faţă cazul meu judecăţii de cercetare? Care vor fi soarta şi locul meu?" Mulţi dintre cei care cred că merg spre ceruri sunt orbiţi de lume. Ideile lor cu privire la educaţia şi disciplina religioasă sunt vagi, bazându-se numai pe probabilităţi; sunt mulţi care nu au o nădejde reală, care îşi asumă riscuri mari, făcând tocmai acele lucruri pe care Domnul Hristos le-a spus să nu le facă, în mâncare, băutură şi îmbrăcăminte, legându-se de lume pe multiple căi. Ei au încă de învăţat lecţia spirituală atât de esenţială pentru creşterea spirituală, şi anume de a ieşi din lume şi de a se despărţi de ea. Inima este împărţită, mintea firească tânjeşte cu ardoare să fie asemenea lumii pe atât de multe căi, încât distincţia faţă de lume de abia dacă se recunoaşte. Banii, banii lui Dumnezeu sunt cheltuiţi pentru a avea o înfăţişare asemănătoare celei a lumii; experienţa religioasă este contaminată de lucruri lumeşti; şi dovada uceniciei - asemănarea cu Hristos prin tăgăduire de sine şi purtarea crucii - nu se poate vedea de cei din lume şi de către universul ceresc.