24:29 Iubirea Tatălui nostru ceresc în darul singurului Său Fiu pentru lume este suficientă pentru a inspira fiecare suflet, pentru a topi orice inimă împietrită şi lipsită de iubire în vederea pocăinţei şi sensibilizării; şi cu toate acestea, să vadă oare fiinţele cereşti în cei pentru care a murit Hristos insensibilitate faţă de iubirea Sa, împietrire a inimii şi lipsa răspunsului de recunoştinţă şi dragoste faţă de Dătătorul tuturor lucrurilor bune? Oare lucruri de mică importanţă vor absorbi toată puterea fiinţei, şi dragostea lui Dumnezeu să nu primească răspuns? Va străluci în zadar Soarele neprihănirii? Având în vedere ceea ce a făcut Dumnezeu, cerinţele lui Dumnezeu să reprezinte atât de puţin pentru voi? Avem noi inimi care pot fi atinse, care pot fi impresionate de dragostea divină? Dorim noi să fim nişte vase alese? Oare nu are Dumnezeu ochiul îndreptat asupra noastră şi nu ne-a poruncit El să ducem mai departe solia luminii? Avem nevoie de tot mai multă credinţă. Trebuie să aşteptăm, trebuie să veghem, trebuie să ne rugăm, trebuie să lucrăm, implorând