11:1 Importanţa educaţiei fizice
11:2 Veacul în care trăim este de neegalat în privinţa interesului pentru educaţie. Răspândirea largă a cunoştinţei prin intermediul presei, punerea la îndemâna tuturor a unor mijloace de a învăţa singuri, toate acestea au trezit un interes general pentru cultivarea minţii.
11:3 În timp ce recunoaştem cu satisfacţie posibilităţile crescânde, noi nu ar trebui să închidem ochii la deficienţele existente în sistemul de educaţie din prezent. În dorinţa de a asigura educaţia intelectuală, atât educaţia fizică, cât şi cea morală au fost ignorate. Mulţi tineri vin din instituţiile de învăţământ cu trăsăturile morale degradate, iar puterile fizice slăbite, fără o cunoaştere a vieţii practice şi doar cu puţină tărie pentru a-şi îndeplini datoriile.
11:4 Când am văzut aceste rele, am întrebat: Trebuie oare ca fiii şi fiicele noastre să devină slabi din punct de vedere moral şi fizic, pentru a putea dobândi o educaţie în şcoală? Nu ar trebui să fie aşa; nu este nevoie să fie aşa, dacă profesorii şi elevii se vor supune legilor naturale, care sunt şi ele legi ale lui Dumnezeu. Toate puterile minţii şi trupului trebuie bine puse la lucru în mod activ, astfel ca tinerii să poată deveni bărbaţi şi femei puternici, bine echilibraţi.
11:5 Mulţi elevi se grăbesc atât de mult să-şi termine studiile, încât nu reuşesc să isprăvească nimic din ceea ce întreprind. Doar puţini dintre ei au suficient curaj şi stăpânire de sine pentru a acţiona din principiu. Majoritatea studenţilor nu înţeleg adevăratul obiectiv al educaţiei şi de aceea dau greş în a merge pe acea cale care să îi ajute să atingă acest obiectiv. Ei se dedică studierii matematicii sau a limbilor, în timp ce neglijează un studiu mult mai important pentru fericirea şi succesul în viaţă. Mulţi dintre cei care pot explora adâncul pământului împreună cu geologul sau cerul împreună cu astronomul nu arată nici cel mai mic interes pentru corpurile lor. Pentru ei, alţii se ocupă şi ştiu exact câte oase sunt în organismul omenesc şi pot descrie corect fiecare organ al trupului şi
11:6 ei sunt atât de ignoranţi în ceea ce priveşte legile sănătăţii şi tratamentul bolilor, ca şi când viaţa ar fi dirijată doar de soarta oarbă, şi nu de o lege clară şi neschimbătoare.
11:7 Sănătatea fizică stă la temelia tuturor ambiţiilor şi nădejdilor oricărui elev. De aici derivă importanţa deosebită a dobândirii cunoaşterii acelor legi prin care sănătatea este asigurată şi păstrată. Fiecare tânăr ar trebui să înveţe să aibă obiceiuri regulate în privinţa alimentaţiei - ce să mănânce, când să mănânce, cum să mănânce. Noi ar trebui să învăţăm câte ore să dedicăm studiului şi cât de mult timp să petrecem cu exerciţiul fizic. Corpul omenesc poate fi comparat cu un mecanism care funcţionează frumos, care are nevoie de îngrijire pentru a fi bine păstrat. O parte a acestuia nu trebuie supusă continuu oboselii şi tensiunii, în timp ce alta să ruginească datorită inactivităţii. În timp ce mintea este solicitată, şi muşchii trebuie să îşi facă partea ce le revine de exerciţiu fizic.
11:8 Obiceiurile regulate legate de alimentaţie, somn, studiu şi mişcare fizică constituie o datorie pe care fiecare elev o are faţă de sine însuşi, faţă de societate şi faţă de Dumnezeu. Educaţia care îi va face pe tineri să fie o binecuvântare pentru lume este cea care îi va face în stare să ajungă bărbaţi şi femei nobili, oameni autentici. Acel tânăr care studiază mult, doarme puţin, face puţină mişcare fizică şi mănâncă la ore neregulate şi o hrană necorespunzătoare, de calitate inferioară, dobândeşte o instruire a intelectului pe seama sănătăţii şi a moralului, a spiritualităţii şi poate a vieţii.
11:9 În mod natural, tinerii doresc activitate, iar dacă ei nu găsesc un scop legitim pentru energiile lor acumulate, după ce au stat închişi în sala de clasă, vor ajunge agitaţi şi lipsiţi de stăpânire şi astfel sunt conduşi să se angajeze în practicarea unor sporturi dure, necivilizate, care discreditează atât de multe şcoli şi colegii, şi chiar să se afunde într-o viaţă de destrăbălare. Mulţi dintre tinerii care au plecat de acasă inocenţi au fost corupţi la şcoală prin prieteniile pe care le-au legat.
11:10 Fiecare instituţie de învăţământ trebuie să asigure studiul şi practicarea agriculturii şi ştiinţelor mecanice. Ar trebui angajaţi profesori competenţi, care să îi instruiască pe tineri
11:11 pentru diferite îndeletniciri, ca şi în diferite domenii de studiu. În timp ce o parte a fiecărei zile este devotată cultivării minţii, trebuie ca o altă parte să fie pusă deoparte pentru munca fizică şi, de asemenea, un timp special pentru exerciţiu devoţional şi studiul Scripturilor.
11:12 O astfel de educaţie va încuraja deprinderi care vor conduce la încredere în sine, fermitate şi hotărâre. Cei care vor absolvi astfel de instituţii vor fi pregătiţi pentru a se angaja cu succes în datoriile practice ale vieţii. Ei vor avea curajul şi perseverenţa de a depăşi obstacolele şi acea hotărâre în privinţa principiilor care nu îi va lăsa să cedeze în faţa influenţelor rele.
11:13 Dacă tinerii nu se pot bucura decât de o educaţie într-o singură direcţie, ce este de o mai mare importanţă: studiul ştiinţelor, cu toate dezavantajele pe care le are asupra sănătăţii şi a moralului, sau o instruire deplină în datoriile practice, având o moralitate sănătoasă şi o bună dezvoltare fizică? Fără să ezităm, răspundem: cea din urmă. Însă, cu efortul corespunzător, ambele pot fi dobândite, în majoritatea cazurilor.
11:14 Cei care combină lucrul util cu studiul nu au nevoie de exerciţii de gimnastică. Iar munca efectuată în aer liber este de zece ori mai benefică pentru sănătate decât munca în casă. Atât mecanicul, cât şi fermierul fac mişcare fizică, însă, dintre cei doi, fermierul este mai sănătos. Nimic altceva decât aerul înviorător şi strălucirea soarelui nu vor împlini mai bine cerinţele organismului. Ţăranul care lucrează pământul face în munca sa toate mişcările fizice care s-au putut face în şcoala elementară. Sala sa de gimnastică este câmpul deschis. Baldachinul cerului este acoperământul său, iar pământul cel tare este duşumeaua lui. Aici, el stă şi sapă, seamănă şi culege roade. Urmăriţi-l cum se mişcă în perioada cositului, cum coseşte fânul, cum face căpiţe, cum se leagănă, cum se rostogoleşte, cum ridică şi încarcă, cum păşeşte şi cum pune deoparte. Aceste mişcări diverse pun în acţiune oasele, articulaţiile, muşchii, tendoanele şi nervii corpului. Acest exerciţiu viguros necesită inspiraţii şi expiraţii adânci, profunde, complete, care dezvoltă plămânii şi curăţă sângele, trimiţând curentul cald al vieţii în artere şi vene. Un fermier cumpătat în toate obiceiurile sale,
11:15 de regulă, se bucură de sănătate. Munca pe care o face este plăcută. El are poftă de mâncare, doarme bine şi poate fi fericit.
11:16 Să punem în contrast starea fermierului activ cu cea a elevului care neglijează mişcarea fizică. El stă într-o cameră închisă, aplecat asupra băncii sau asupra mesei, cu plămânii presaţi. El nu poate inspira adânc, deplin. Creierul este suprasolicitat până la extrem, în timp ce corpul este inactiv, ca şi când nici n-ar avea nevoie în mod deosebit de el. Sângele lui se mişcă anevoios prin organism. Picioarele sunt reci, iar corpul fierbinte. Cum poate fi sănătoasă o astfel de persoană?
11:17 Dacă elevul va face în mod regulat exerciţii care să-l facă să respire profund şi deplin, va inhala astfel în plămâni aerul dătător de viaţă al cerului; el va fi o fiinţă nouă. Nu atât studiul mult şi greu este cel care distruge sănătatea elevilor, cât nesocotirea legilor naturii.
11:18 În instituţiile de învăţământ trebuie folosite profesoare cu experienţă, care să le ajute pe tinerele fete să pătrundă în tainele bucătăriei. Cunoaşterea datoriilor gospodăreşti este de mare preţ pentru fiecare femeie. Sunt nenumărate familii a căror fericire este năruită din cauza faptului că soţia, şi mama, este ineficientă. Nu este atât de important ca fetele noastre să înveţe să picteze, să facă lucruri pentru care este nevoie de imaginaţie, să cunoască muzică sau chiar "rădăcina pătrată", matematică sau oratorie, cât să ştie să croiască, să confecţioneze şi să-şi repare hainele sau să pregătească hrana în mod sănătos şi gustos. Când o fetiţă ajunge la vârsta de nouă-zece ani, trebuie să i se ceară să ajute şi ea în treburile gospodăreşti obişnuite, atât cât poate, şi să răspundă pentru felul în care îşi face treaba.
11:19 A fost un tată înţelept acela care, fiind întrebat ce intenţionează să facă cu fiicele sale, a răspuns: "Intenţionez ca ele să-şi facă ucenicia în apropierea mamei lor, care este extraordinar de îndemânatică, pentru ca ele să poată să înveţe cum să folosească cel mai bine timpul şi cum să devină soţii şi mame, conducătoare ale familiilor lor şi membre folositoare ale societăţii".
11:20 Spălarea rufelor pe scândura de frecat demodată, măturatul, curăţenia şi o mulţime de alte treburi în bucătărie şi
11:21 în grădină vor constitui exerciţii fizice valoroase pentru tinerele fete. Aceste lucruri utile vor lua locul crochetului, arcului, dansului şi altor distracţii, care nu sunt, de fapt, de folos nimănui.
11:22 Multe femei, socotite cu şcoală pentru că au absolvit cu onoruri anumite instituţii de învăţământ, sunt ruşinos de ignorante în privinţa datoriilor practice ale vieţii. Ele nu au acea îndemânare necesară pentru administrarea corespunzătoare a gospodăriei, lucru atât de esenţial pentru fericirea căminului. Ele s-ar putea să vorbească despre sfera înaltă a femeii, despre drepturile ei, dar, cu toate acestea, ele să fie foarte departe de adevărata sferă a femeii. Este dreptul fiecărei fiice a Evei să cunoască foarte bine treburile legate de gospodărie şi să se instruiască în toate domeniile lucrului în gospodărie. Fiecare tânără trebuie astfel educată, încât, dacă ajunge soţie şi mamă, să poată fi ca o regină pe propriul ei domeniu. Ea trebuie să aibă toată competenţa să-şi instruiască şi să-şi îndrume copiii şi să-şi dirijeze servitorii sau, dacă va fi nevoie, să lucreze cu propriile ei mâini pentru împlinirea nevoilor casei sale. Este dreptul ei să înţeleagă mecanismul de funcţionare a corpului omenesc şi principiile de igienă, lucrurile legate de alimentaţie şi îmbrăcăminte, muncă şi recreare şi o mulţime de alte lucruri care sunt strâns legate de bunăstarea casei sale. Este dreptul ei să cunoască cele mai bune metode de tratare a bolilor, ca să-şi poată îngriji copiii când sunt bolnavi, şi nu să-şi lase preţioasele comori pe mâna unor surori sau medici străini.
11:23 Ideea că ignoranţa în privinţa ocupaţiilor folositoare este o trăsătură esenţială a unui adevărat domn sau a unei doamne este contrară planului lui Dumnezeu la crearea omului. Lenevia este un păcat, iar ignoranţa în privinţa datoriilor obişnuite ale vieţii este urmarea nebuniei, care va avea consecinţe amarnice.
11:24 Cei care au ca regulă în viaţă să-L slujească şi să-L onoreze pe Dumnezeu vor da atenţie îndemnului apostolului: "Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi orice altceva, să faceţi totul spre slava lui Dumnezeu". Asemenea elevi îşi vor păstra integritatea în faţa ispitei şi vor termina şcoala cu intelectul bine dezvoltat,
11:25 cu trupul şi sufletul sănătoase.
11:26 Semnele Timpului, 29 iunie 1882
11:27 Pentru studiu suplimentar
11:28 Review and Herald - Cel dintâi obiectiv al educaţiei, 11 iulie 1882