Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Scrieri timpurii

Scrieri timpurii 59:4


59:4 Apoi Isus şi îngerii neprihăniţi, însoţiţi de toţi sfinţii, merg din nou în Cetate, iar plângerile amare şi vaietele celor pierduţi umplu văzduhul. Apoi am văzut că Satana şi-a început din nou lucrarea. A trecut printre supuşii lui, i-a întărit pe cei slabi şi neputincioşi şi le-a spus că el şi îngerii lui sunt puternici. A arătat către milioanele nenumărate ale celor care fuseseră înviaţi. Erau războinici puternici şi regi care erau foarte pricepuţi în luptă şi care cuceriseră împărăţii. Şi erau uriaşi teribili şi oameni viteji care nu pierduseră niciodată o bătălie. Era mândrul şi ambiţiosul Napoleon, a cărui simplă apropiere făcuse împărăţii să tremure. Erau aliniaţi acolo bărbaţi de o statură impunătoare şi o ţinută nobilă, care căzuseră în luptă când însetau după cuceriri. Când ies din mormintele lor, ei îşi reiau firul gândurilor de unde-l lăsaseră la moarte. Ei au aceeaşi dorinţă de a cuceri care-i domina şi când au căzut. Satana se consultă cu îngerii lui şi apoi cu acei împăraţi, cuceritori şi bărbaţi puternici. Apoi, se uită peste armata uriaşă şi le spune că în Cetate este o oştire mică şi slabă şi că ei pot să urce şi să o cucerească, să-i arunce afară pe locuitorii ei şi să fie ei înşişi posesorii bogăţiilor şi slavei de acolo.