51:8 Pretutindeni, sfinţii au simţit un spirit de rugăciune serioasă şi solemnă. O solemnitate sfântă plana asupra lor. Îngerii priveau cu un profund interes efectul soliei, îi înălţau pe cei care o primeau şi îi întorceau de la lucrurile pământeşti, pentru a-şi face rezerve bogate din izvorul mântuirii. Poporul lui Dumnezeu a fost acceptat atunci de El. Isus S-a uitat cu plăcere la ei, căci chipul Său era reflectat în ei. Făcuseră o jertfă completă, o consacrare deplină şi se aşteptau să fie preschimbaţi în persoane nemuritoare. Dar erau meniţi să fie din nou amar dezamăgiţi. Timpul spre care priviseră, aşteptând izbăvirea, a trecut; erau încă pe pământ, iar efectele blestemului nu au părut niciodată mai clare. Afecţiunea lor fusese legată de cer şi anticipaseră cu o dorinţă arzătoare izbăvirea nemuririi; dar speranţele lor nu-şi aflaseră împlinirea.