48:7 Predicatorii propovăduiesc lucruri liniştitoare, care să fie pe placul enoriaşilor lor lumeşti. Ei nu îndrăznesc să-L predice pe Isus şi adevărurile tăioase ale Bibliei; căci, dacă ar face-o, aceşti credincioşi fireşti nu ar mai rămâne în biserică. Deoarece mulţi dintre ei sunt bogaţi, ei trebuie păstraţi, deşi nu sunt mai potriviţi să ocupe un loc acolo decât Satana şi îngerii lui. Exact aşa doreşte Satana să fie. Religia lui Hristos este concepută în aşa fel încât să pară populară şi onorabilă în ochii lumii. Oamenilor li se spune că aceia care mărturisesc religia vor fi mai onoraţi de către lume. Aceste învăţături diferă foarte mult de învăţăturile lui Hristos. Doctrina Sa şi lumea sunt ireconciliabile. Cei care L-au urmat au trebuit să renunţe la lume. Aceste lucruri liniştitoare vin de la Satana şi de la îngerii lui. Ei au făcut un plan şi credincioşii cu numele l-au dus la îndeplinire. Au fost învăţate şi primite de îndată poveşti plăcute şi făţarnicii şi păcătoşii care nu ascundeau că sunt păcătoşi s-au unit cu biserica. Dacă adevărul ar fi fost predicat în puritatea lui, ar fi oprit afară această categorie de oameni. Dar nu exista vreo diferenţă între lume şi cei ce mărturiseau că sunt urmaşi ai lui Hristos. Am văzut că, dacă acoperământul fals ar fi fost smuls de pe membrii bisericilor, s-ar fi descoperit atâta nelegiuire, ticăloşie şi stricăciune, încât nici cel mai reticent copil al lui Dumnezeu n-ar fi ezitat vreo clipă să le spună pe nume acestor aşa-zişi creştini, copii ai tatălui lor, diavolul; căci lucrările lui le făceau.