38:3 Petru L-a urmărit pe Domnul său după ce Acesta a fost trădat. Era nerăbdător să vadă ce se va face cu Isus. Dar când a fost acuzat că este unul dintre ucenicii Lui, teama pentru siguranţa proprie l-a împins să declare că nu-l cunoştea pe acel om. Ucenicii erau ştiuţi pentru limbajul lor curat, iar Petru, pentru a-i convinge pe acuzatorii lui că nu era unul dintre discipolii lui Hristos, a tăgăduit acuzaţia a treia oară, cu blesteme şi înjurături. Isus, care Se afla la o oarecare distanţă de Petru, i-a aruncat acestuia o privire mustrătoare. Atunci şi-a amintit ucenicul cuvintele pe care i le spusese Isus în camera de sus şi, de asemenea, afirmaţia plină de zel, pe care o făcuse chiar el: "Chiar dacă toţi ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire". Îl tăgăduise pe Domnul său, ba aceasta chiar cu blesteme şi înjurături; dar acea privire a lui Isus i-a topit inima lui Petru şi l-a salvat. A plâns amar, s-a căit de marele său păcat şi