26:8 Unii par să creadă că singurul motiv pentru care Dumnezeu Şi-a chemat slujitori în câmp este ca aceştia să vină la chemarea lor şi să-i ducă pe braţe; şi că partea cea mai importantă a lucrării lor este de a rezolva măruntele încercări şi necazuri pe care tot ei şi le-au adus asupra lor prin acţiuni necugetate, cedând în faţa vrăjmaşului şi îngăduindu-şi un spirit neînduplecat, cârtitor faţă de cei din jurul lor. Dar unde sunt oile flămânde în acest timp? Mor din pricina lipsei de pâine a vieţii. Cei care cunosc adevărul şi au fost zidiţi în el, dar nu-l respectă - căci, dacă l-ar fi respectat, ar fi fost scutiţi de multe din aceste încercări - îi reţin pe soli, şi tocmai obiectivul pentru care i-a chemat Dumnezeu în câmp nu este atins. Slujitorii lui Dumnezeu sunt îndureraţi, iar curajul lor scurs prin asemenea lucruri din biserică, când toţi ar trebui să se străduiască să nu adauge nici cea mai mică greutate la povara pe care o duc deja aceştia, ci, prin cuvinte voioase şi rugăciunea credinţei, să-i ajute. Cu cât ar fi aceştia mai liberi, dacă toţi cei care mărturisesc adevărul s-ar uita în jurul lor şi ar încerca să-i ajute pe alţii, în loc să pretindă atât de mult ajutor pentru ei înşişi. Şi, în felul acesta, când slujitorii lui Dumnezeu intră în locuri întunecate, în care adevărul nu a fost încă vestit, ei duc un spirit rănit din pricina încercărilor inutile, la care i-au supus fraţii lor.