Electronic Books / Adventist / Romanian / Ellen White / Web / Scrieri timpurii

Scrieri timpurii, 18


18:1 SEMNUL FIAREI

18:2 Într-o viziune dată la 27 iunie 1850, îngerul care mă însoţea a spus: "Timpul este aproape sfârşit. Reflectaţi voi chipul minunat al lui Isus, aşa cum ar trebui?" Apoi atenţia mi-a fost îndreptată către pământ şi am văzut că va trebui să aibă loc o pregătire între cei care au îmbrăţişat în ultima vreme solia celui de-al treilea înger. Îngerul a spus: "Pregătiţi-vă, pregătiţi-vă, pregătiţi-vă. Va trebui să muriţi faţă de lume cum nu aţi mai murit vreodată." Am văzut că era o mare lucrare de făcut pentru ei şi numai o scurtă vreme în care să se înfăptuiască aceasta.

18:3 Apoi, am văzut că cele şapte plăgi de pe urmă aveau să fie curând revărsate peste cei care nu aveau adăpost; cu toate acestea, lumea nu le privea altfel decât ar fi privit picăturile de ploaie care ar fi urmat să cadă. Am fost apoi întărită să pot suporta priveliştea îngrozitoare a celor şapte plăgi, mânia lui Dumnezeu. Am văzut că mânia Sa era teribilă şi înspăimântătoare şi că, dacă Şi-ar fi întins mâna sau Şi-ar fi ridicat-o, în mânia Sa, locuitorii lumii ar ajunge ca şi cum n-ar fi existat vreodată sau ar

18:4 suferi de molime ucigătoare care ar veni asupra lor, şi nu ar găsi nicăieri izbăvire, ci ar fi nimiciţi de acestea. M-a cuprins groaza şi am căzut cu faţa în jos înaintea îngerului şi l-am rugat din suflet să îndepărteze priveliştea aceea, să o ascundă privirilor mele, căci era insuportabilă. Atunci mi-am dat seama, ca niciodată înainte, de importanţa faptului de a cerceta cu grijă Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a şti cum se poate scăpa de plăgile despre care Cuvântul declară că vor cădea asupra tuturor celor nesfinţi, care se vor închina fiarei şi chipului ei şi vor primi semnul ei pe frunte sau pe mână. Era un lucru uluitor pentru mine, că oamenii puteau călca Legea lui Dumnezeu şi călca în picioare Sabatul Său sfânt, când împotriva lor stăteau asemenea avertizări şi ameninţări.

18:5 Papa a schimbat ziua de odihnă dintr-a şaptea în prima zi a săptămânii. El s-a gândit să schimbe chiar porunca dată pentru a-l face pe om să-şi aducă aminte de Creatorul său. S-a gândit să schimbe cea mai mare poruncă din Decalog şi să se facă astfel egalul lui Dumnezeu sau chiar să se înalţe mai presus de Dumnezeu. Domnul nu Se schimbă, prin urmare Legea Sa este imuabilă; dar papa s-a înălţat pe sine deasupra lui Dumnezeu, căutând să schimbe preceptele Sale eterne care reglementează sfinţenia, dreptatea şi bunătatea. El a călcat în picioare ziua sfinţită a lui Dumnezeu şi, cu de la sine putere, a pus în locul ei una din cele şase zile lucrătoare. Întreaga naţiune a urmat fiara şi oamenii Îl jefuiesc în fiecare săptămână pe Dumnezeu de timpul Său sfânt. Papa a făcut o breşă în Legea sfântă a lui Dumnezeu, dar am văzut că venise pe deplin timpul ca această spărtură să fie reparată de cei din poporul lui Dumnezeu şi să zidească iarăşi pe dărâmăturile de mai înainte.

18:6 M-am rugat înaintea îngerului ca Dumnezeu să-i salveze pe cei din poporul Său care se rătăciseră, să-i salveze de dragul îndurării Sale. Când plăgile vor începe să cadă, cei care continuă să calce Sabatul sfânt nu-şi vor mai deschide gura pentru a aduce acele scuze pe care le născocesc acum

18:7 pentru a scăpa de datoria de a-l păzi. Gurile le vor fi închise în timpul căderii plăgilor, iar marele Dătător al Legii va cere să se facă dreptate cu cei care au luat în râs Legea Sa sfântă şi au numit-o "un blestem pentru om", "mizeră" şi "schimbătoare ". Când astfel de oameni simt strânsoarea de fier a acestei Legi , aceste expresii vor apărea înaintea lor scrise cu litere de foc şi îşi vor da seama atunci de păcatul de a lua în râs acea Lege pe care Cuvântul lui Dumnezeu o numeşte "sfântă, dreaptă şi bună".

18:8 Apoi mi-a fost îndreptată atenţia către slava cerului, către comoara strânsă pentru cei credincioşi. Totul era strălucitor şi încântător. Îngerii începeau să cânte o cântare minunată, apoi încetau să cânte şi îşi scoteau cununile de pe cap şi le aruncau sclipitoare la picioarele lui Isus şi strigau cu glasuri melodioase: "Slavă, Aleluia!" M-am alăturat cântecelor lor de laudă şi cinste, adresate Mielului, şi de fiecare dată când îmi deschideam gura pentru a-L lăuda, aveam un simţământ inexprimabil provocat de slava care mă înconjura. Era încă şi mai mult, o greutate nespus de mare şi veşnică de slavă. Îngerul a spus: "Mica rămăşiţă a celor ce-L iubesc pe Dumnezeu, care păzesc poruncile Lui şi sunt credincioşi până la sfârşit se vor bucura de această slavă, vor fi mereu în prezenţa lui Isus şi vor cânta în compania îngerilor sfinţi".

18:9 Apoi, privirile mi-au fost întoarse de la slavă şi mi-a fost arătată rămăşiţa de pe pământ. Îngerul li s-a adresat: "Veţi putea evita voi ultimele şapte plăgi? Veţi merge voi în slavă şi vă veţi bucura de tot ce a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc şi sunt gata să sufere de dragul Lui? Dacă este aşa, trebuie să muriţi pentru a putea trăi. Pregătiţi-vă, pregătiţi-vă, pregătiţi-vă. Pregătirea voastră trebuie să fie mai profundă decât cea pe care o faceţi acum, căci vine ziua Domnului, zi fără milă, zi de mânie şi urgie aprinsă, care va preface tot pământul în pustiu şi-i va nimici pe toţi păcătoşii de pe el. Jertfiţi totul pentru Dumnezeu. Puneţi totul pe altarul lui - eul,

18:10 averea, totul ca o jertfă vie. Va fi nevoie de tot ce aveţi pentru a intra în slavă. Strângeţi-vă o comoară în ceruri, o comoară pe care hoţii nu pot s-o fure şi nici rugina s-o strice. Trebuie să fiţi părtaşi cu Hristos la suferinţele Lui aici, dacă vreţi să fiţi părtaşi cu El la slava Sa în lumea cea nouă."

18:11 Cerul va fi nespus de ieftin, dacă-l vom obţine prin suferinţă. Trebuie să ne tăgăduim eul în tot drumul nostru, să murim zilnic faţă de el, să lăsăm ca să iasă la iveală numai Isus şi să ţinem necurmat slava Sa înaintea ochilor. Am văzut că aceia care au îmbrăţişat în ultima vreme adevărul va trebui să ştie ce înseamnă să suferi de dragul lui Hristos, că vor avea de trecut prin încercări care vor fi dureroase şi tăioase pentru ca ei să poată fi curăţiţi şi învredniciţi, prin suferinţă, să primească sigiliul viului Dumnezeu, să treacă prin timpul necazului celui mare, să-L vadă pe Împărat în frumuseţea Sa şi să stea în prezenţa lui Dumnezeu şi a îngerilor curaţi, sfinţi.

18:12 Când am văzut ce trebuie să fim pentru a moşteni slava şi am văzut apoi cât de mult suferise Isus pentru a dobândi pentru noi o moştenire atât de bogată, m-am rugat să putem fi botezaţi în suferinţele lui Hristos, ca să nu ne dăm înapoi în faţa încercărilor, ci să le suportăm cu răbdare şi bucurie, ştiind ce a suferit Isus pentru ca noi să putem fi îmbogăţiţi prin sărăcia şi suferinţele Sale. Îngerul a spus: "Tăgăduiţi-vă eul; trebuie să faceţi paşi rapizi". Unii din noi au avut timpul să primească adevărul şi să înainteze pas cu pas, şi fiecare pas pe care l-am făcut ne-a dat puterea să-l facem pe următorul. Timpul este însă acum pe sfârşite şi ceea ce ne-a luat nouă ani de zile să învăţăm ei vor fi nevoiţi să înveţe în câteva luni. Vor avea, de asemenea, să se dezveţe de multe alte lucruri şi multe să le înveţe din nou. Cei care vor să nu primească semnul fiarei şi chipul ei când va fi aprobat decretul, trebuie să ia acum hotărârea de a spune: Nu, nu vom accepta instituţia fiarei.