10:2 Am văzut dragostea plină de compasiune pe care o are Dumnezeu pentru poporul Său, şi aceasta este foarte mare. Am văzut îngeri deasupra sfinţilor, cu aripile întinse în jurul acestora. Fiecare sfânt avea un înger însoţitor. Dacă sfinţii plângeau loviţi de descurajare sau erau în primejdie, îngerii care îi însoţeau necurmat zburau repede sus pentru a duce aceste veşti, iar îngerii din cetate încetau să cânte. Atunci Isus însărcina un alt înger să coboare pentru a încuraja, veghea şi încerca să-i oprească să iasă de pe cărarea îngustă; dacă ei însă nu luau în seamă grija arătată de aceşti îngeri şi nu se lăsau mângâiaţi de ei, ci continuau în rătăcirea lor, îngerii priveau cu tristeţe şi plângeau. Duceau aceste veşti sus şi toţi îngerii din cetate plângeau şi apoi spuneau cu glas tare: "Amin". Dar dacă sfinţii îşi fixau privirile asupra premiului dinaintea lor şi Îi dădeau slavă lui Dumnezeu, lăudându-L, atunci îngerii duceau veştile bune în cetate şi îngerii de acolo îşi atingeau harfele de aur şi cântau cu putere: "Aleluia!" şi bolta cerească răsuna de cântecele lor minunate.