9:56 Cu toate acestea, doi dintre cei doisprezece, care văzuseră ţinutul, au raţionat cu totul altfel. "Haidem să ne suim şi să punem mâna pe ţară, căci vom fi biruitori" (Numeri 13,30), au îndemnat ei, considerând că făgăduinţa lui Dumnezeu era superioară uriaşilor, cetăţilor cu ziduri fortificate sau carelor din fier. Pentru ei, cuvântul lor a fost adevărat. Deşi au împărtăşit cei patruzeci de ani de rătăcire prin deşert cu fraţii lor, Caleb şi Iosua au intrat în ţara făgăduită. La fel de curajos ca atunci când a ieşit cu oştile Domnului din Egipt, Caleb a cerut ca parte a sa cetăţile întărite ale uriaşilor. În tăria lui Dumnezeu, el i-a izgonit pe canaaniţi. Viile şi grădinile de măslini unde îi călcaseră picioarele au intrat în posesia sa. Deşi laşii şi răzvrătiţii pieriseră în pustie, bărbaţii credinţei au mâncat din strugurii Eşcolului.